O reformå modernå

15 05 2009

This is the new text.  Please. review it.  SC.  Multumesc pentru comentarii

O REFORMA MODERNA

Aceste note, concepute de Dan Duncan,  vestitor al Cuvantului lui Dumnezeu la Believers Chapel, Dallas-Texas, au fost traduse din limba engleza in limba romana, de Serban Constantinescu.

Introducere

     Privim in urma la Reforma din secolul al XVI-lea si ne intrebam: se mai poate petrece asa ceva?  Si daca “da”, ce trebuie sa se intample?  Raspunsul este “da”: asa ceva s-a ice

întamplat, si as dori sa spun despre ce as numi “O Reforma Moderna”, si din asta sa schitez cateva lectii pentru noi.

     Lucrurile s-au petrecut in Romania,  ceea ce a condus la formarea multor biserici, pe care le-am vizitat in decursul anilor.  Despre asta nu prea s-a vorbit si stiam putin despre aceste lucruri, pana am citit cate ceva.

      Este foarte intersant ca John Stott mentioneaza Introduceres sa la Comentariile asupra Epistolei catre Romani ca Reforma Moderna in Romania a fost legata, ca si reforma din secolul XVI-lea de Epistola catre Romani. Cele doua personalitati implicate au fost doi preoti ortodocsi: Dumitru Cornilescu si Teodor Popescu. Paralela dintre vietile lor si cea a lui Martin Luther este izbitoare. In fapt, Teodor Popescu a fost numit “un Luther roman” (Horia Azimioara, From Darkness to Light, 2005, pag. 2)

   Romania

      Romania este o tara mica din Sud-Estul Europei cam de marimea statului Oregon sau a New Mexico-ului.  Se invecineaza cu Ungaria la West, cu Moldova la East, cu Ucraina la Nord si cu Bulgaria la Sud de Dunare.  Marea Neagra se afla la Sud-Estul Romaniei si scalda totodata o parte din litoalul Bulgariei, despratind Romania de zone ale Rusiei, Ucrainei si Turciei.

    Influenta Reformei a ajuns in Romania chiar din veacul al 16-lea, in special in orasul Brasov, situat in centrul Romaniei, dar Reforma n-a putut substitui actiunea si influenta bisericii dominante, Biserica Ortodoxa Romana.

Traducerea 

Reforma moderna a inceput cu Dumitru Cornilescu. El a inceput sa fie miscat de Duhul Sfant, cand era student la Seminarul Teologic Ortodox din Bucuresti.  A inceput cu dorul dupa o mai mare si mai adanca realitate spirituala.  In timpul cautarii lui, a avut acces la anumite carti, scrise de autori evanghelici, care il dirijau catre Bible.  Mai apoi, o doamna bogata din Romania l-a rugat sa traduca Biblia. In acea vreme, Biblia romaneasca era scrisa  într-o limba greu de citit.  Acea doamna a finantat intregul proiect. Asa a inceput Cornilescu sa traduca Biblia in limba româna moderna.  Lucrarea a inceput in 1916 si a necesitat, pana la terminare, aproape sase ani.

      Dar in timp ce traducea Epistola catre Romani, s-a produs in Cornilescu o schimbare profunda: lua cunostinta de adevaruri care pana atunci nu-i fusesera familiare.  “Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar” (Rom. 3:10); “Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu” (Rom, 3:23); “Plata påcatului este moartea” (Rom. 6:23).  Si, totusi, pacatosii pot fi declarati drepti fara nicio plata prin Cristos, caci “ei sunt socotiti neprihaniti fara plata, prin har, prin rascumpararea care este in Cristos Isus” (Romani 3:24).

      Prin aceste texte, si prin altele din Romani, Cornilescu a inceput sa inteleaga ca Dumnezeu prin Cristos a facut tot ce este necesar pentru mantuirea noastra.  El si-a zis: “Iau aceasta mantuire,  aceasta iertare pentru mine insumi.  Il primesc pe Cristos ca pe Mantuitorul meu.”  Din acel moment, el a devenit o faptura noua, dedicata in totul lui Cristos.

  1.       Traducerea Noului Testament a fost publicata in 1921 iar a întregii Biblii în 1923-24, si a devenit, ulterior,  text de referinta al Societatii Biblice Britanice. Cornilescu a fost persecutat pentru credinta lui, iar in 1923 a fost pus în situatia de a pleca din Romania   

    O Intoarcere la Dumnezeu

     Cornilescu a plecat, dar influenta lui a ramas: el avea un prieten, pe Teodor Popescu, care era de asemenea preot ortodox.  Teodor Popescu era un om de aleasa educatie: cu studii universitare, cunostea germana si franceza. Slujea la o biserica din Bucuresti numita “Cuibul cu Barza”.  La slujba i s-a asociat Cornilescu:erau prieteni, chiar inainte de plecarea lui pentru traducerea Bibliei

      Intre timp, Tudor Popescu a trecut printr-o mare incercare. In 1918 el era melancolic, despresiv. Nu-si dadea seama de cauza dar nici nu putea sa se smulga din intristare.  Apoi, intr-o epidemie de gripa care a durat intre 1918-1921, i-a murit sotia.  A fost adanc mahnit si se tot intreba cu privire la rostul vietii, la scurtimea ei si la faptul ca atunci cand el insusi va muri va sta inaintea lui Dumnezeu cu mainile goale, din pricina neizbututirlor in slujba lui de preot.  In acest timp de disperare, prietenul lui Cornilescu i-a trimes o copie a Bibliei, in traducerea lui. Popescu a inceput sa citeasca cu privire la pacat si la rostul crucii. Scriptura l-a convins pe Teodor Popescu ca Cristos S-a jertfit pe cruce ca sa satisfaca mânia lui Dumnezeu împotriva påcatului omului. Nimeni pana atunci nu-i spusese despre asa ceva.

  1.        A fost puternic impresionat de textul de la Marcu 10:45: “Caci Fiul omului n-a venit sa I se slujeascå ci El sa slujeascå si sa-Si de viata – rascumparare pentru multi.”   Dupa un timp de reflctie, Teodor Popescu a crezut spusele Scripturii: s-a intors la Dumnezeu si viata i s-a schimbat din temelii. El a recunoscu ca s-a intors la Dumnezeu, nu pentru ca el L-a cautat pe Dumnezeu ci pentru ca Dumnezeu l-a cautat pe el. Mai tarziu, el putea sa spuna despre fiecare intoatcere la Dumnezeu:  “Chiar faptul ca un om cauta pe Dumnezeu, vine tot de la Dumnezeu”.   “Chiar faptul ca ai ajuns la convingerea ca esti pacatos si ai absoluta nevoie de Mantuitorul care sa te salveze de pacatele tale, este lucrarea Lui.” (din Predica cu privire la Efeseni 2:1-10, Note de Horia Azimioara).

      Vestirea Cuvântului 

    Cand viata lui Teodor Popescu s-a schimbat, s-a schimbat si slujba lui.  Cornilescu s-a reintors la Cuibul cu Braza si au inceput sa lucreze impreuna, învatand si explicand Cuvantul lui Dumnezeu.  Incepusera sa lucreze impreuna ca necredinciosi, dar, datotita Scripturii, ei au ajuns sa reia sujba impreuna in caliate de credinciosi.  Au inceput sa explice Evanghelia dupa Ioan, sa scrie articole si tractate, iar oamenii au inceput sa raspunda si sa creada.  Oameni au crezut si au impartasit credinta lor.   Un numar de studenti din universitatile bucurestene au inceput sa vina la Cuibul cu Barza ca sa auda predicile lui Teodor Popescu si Cornilescu.  Unul dintre ei a fost Emil Constantinescu, care s-a intors la Dumnezeu in 1923.

    Aceasta noua stare de lucruri nelinistea pe unii.  Cand Luther a inceput sa predice evanghelia, Papa a inceput sa emita circulate oficiale (bule) sustinand ca un mistret salbatec s-a ratacit prin via Domnului: curand dupa aceea, Luther a fost excomunicat.  Autoritati ecclesiastice au inceput sa ia nota de ceea ce se intampla la Cuibul cu Barza, si curand au trecut la opozitie fatisa 

   Acele autoritåti sustineau si inca sustin ca ingerii si sfintii mijlocesc, prezentand inaintea lui Dumnezeu rugaciunile sfintilor. Popescu n-a gasit in Scriptura asa ceva. El a testat traditia cu Scriptura.  El a gasit la 1 Timotei 2;5 ca este scris:  “Caci este un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Cristos.” Teodor Popescu a ales sa urmeze mai de graba Scriptura decat traditia.

  1. Au inceput mari presiuni aupra lui Teodor Popescu: tatål lui, care era preot, a venit la Bucuresti sa-l convinga sa-si renege convingerile si sa se conforme pozitiei ierarhiei bisericesti,  Teodor a ramas ferm, raspunzand cu curaj. I-a spus tatalui sau: “Nu pot, tata! Evanghelia este clara si eu trbuie s-o proclam fara nicio modificare”.   Cand tatal i-a amintit ca este sarac si ca are de crescu copii, Popescu i-a raspuns: “Nu-ti face griji. Dumnezeu ne va purta de grija!”

      Procesul

Procesul religios a avut loc in 1923. Procedurile oficiale impotriva lui Teodor Popescu au fost similare cu Dieta de la Worms, impotriva lui Luther: a fost investigat de un tribunal format din zece înalti prelati. El a raspuns intrebarilor cu caracter doctrinal, din Scriptura. A ramas ferm, n-a facut compromisuri. Desi membrii curtii s-au recunoscut ca nefiind calificati sa decida in probleme doctrinare, totusi, ierarhia superioarå l-a excomunicat si exclus pe Teodor Popescu din Biserica: a ramas fara serviu, fara o locuinta unde sa stea. S-a indreptat insa catre Domnul si Domnul a fost credincios ca sa-i acopere toate nevoile

          Noi câmpuri de lucru

   Cand Whitefiel si Wesley au fost opriti sa mai predice in bisericile anglicane au iesit pe câmpuri, au predicat si mii si mii au auzit vestirea lor. Asa s-a intamplat si cu Teodor Popescu: a gasit noi câmpuri in care sa slujeasca Domnului. I s-au alaturat cei care se intorsesera la Dumnezeu la Cuibul cu Barza.  A inceput sa tina adunari in case; dar casele erau neincapatoare. Atunci, o doamna bogata, care facea parte din nobilimea româna, a donat fondurile necesare pentru zidirea unei biserici intr-o zona frumoasa a Bucurestilor. Deseori, asa lucreaza Dumnezeu.: Asa a facut cu Whitefield si cu Wesley: contesa de Hunntigdon i-a suportat, i-a ajutat sa construiasca sali de cult si scoli si le-a finantat lucrarile.

    Fiind vaduv, T. Popescu s-a recasatorit.  El sotia si cei trei copii au trait in conditii saracacioase, dar au facut o practica: sa nu faca cunoscute niciodata altora nevoile lor.  Dar au vazut ca Domnul le purta de grija,  in chip providential, minunat.  Teodor Popescu era un cercetator harnic al Cuvantului lui Dumnezeu.  Nu socotea ca este indicat sa vorbeasca fara o pregatire prealabila.  Pregatea in studiu ore intregi pentru schitarea predicilor, pentru conoasterea si aprofundarea doctrinei Scripturii.  El sustinea pricipiul Reformei numit “Sola Scriptura” (numai Scriptura), potrivit caruia numai Scriptura este autoritatea noastra pentru credinta si practica. In lumina acestui principiu, el a respins inchinarea la icoane, praznicurile de inchinare catre sfinti si cele mai multe din cele sapte sacramente pe care unii crestini le socoteste necesare pentru mantuire.  Asemenea reformatorilor europeni, Teodor Popescu si cei prinsi cu el in aceeasi lucrare au ajuns la concluzia ca Scriptura suporta botezul si Cina Domnului ca acte de cult ale bisericii.

                 Extinderea lucrarii

     Lucrarea s-a raspandit si in afara Bucurestilor.  Persoane din tara care veneau in Bucuresti il rugau pe Teodor Popescu sa vina si in orasele lor si sa predice. Astfel, el vizita orase si targuri din Romania. Lua trenul, uneori trenul de carat busteni si ajungea chiar si in sate departate sau cobora in vai retrase si marturisea evanghelia chiar si unor simpli ciobani. Oamenii rasoundeau la chemarea evangheliei, se intorceau la Dumnezeu de formau adunari si astfel, evanghelia continua sa se raspandeasca.

     Asa se intampla in biserica primara, cun atesta cartea Faptele Apostolilor.  La Fapte 11:20 citim despre “câtiva oameni” (nenominailzati) din Cipru si Cirena care au venit in Antiohia, au predicat grecilor evanghelia, astfel incat in Antiohia s-a format o biserica mare din primul veac al crestinismului. In mod simlar s-a intamplat in Romania, si se intampla oriund evanghelia prinde radacini.  Iar unde evanghelia se raspmdeste apar si impotriviri.

   Teodor Popescu a intampinat in acele locuri impotrivirea celor care I se opuneau,, care atatau la atacuri pentru ca sa determine autoritatile sa-l aresteze pe Popescu. In Faptele Apostolilor citim ca Iudeii au atatat multimea contra lui Pavel si Barnaba, i-au improscat cu pietre or i-au aruncat in temnita: aceasta era viata unui apostol (Fapte 13:50; 14:2).  Dar Pavel si-a continuat lucrarea lui; asa a facut si Teodor Popescu.  Rezultatul? Evanghelia s-a rasandit in Romania: la 15 ani de la excomunicarea lui Teodor Popescu , fusesera infiintate mai mult de 200 de adunari in orasele si satele Romaniei.  In acest timp, Cornilescu se stabilise in Elvetia. langa Geneva, continuand traducerile.  A publicat a doua traducere a Bibliei si lucrarea lui Bunyan “Calatoria Pelerinului” numita, in acceptiunea populara “Calatoria Crestinului”.

       Vremuri grele

  1. In aceste vrenuri, crestinii evanghelici din Romania au fost persecutati

Teodor Popescu a primit amenintari personale: era pus pe lista sa fie executat de nazisti. A  fost dat in judecata pentru literatura  crestina pe care o scrisese.  Domnul l-a izbavit din toate aceste primejdii, totusi., biserica i-a fost inchisa si transformata in depozit de materiale,  Credinciosii se duceau in paduri sa aiba strangeri laolalta de cult, in secret.  Crestinii evanghelici din Romania erau urmariti, arestati, judecati.  Au fost vremuri foarte grele.

  1. Asa trebuie sa fie si pentru noi.

       Totalitarismul

In timpul perioadei comuniste 1945-1989, biserica a fost supusa cenzurii guvernului si a unor rigori severe.  Unii crestini au fost dati afara din servicii din pricina credintei, altii si-au pierdut libertatea si viata in inchsori. Richard Wurmbrand si-a istorisit viata in cartea” “Torturat pentru Cristos”: si-a petrecut 14 ani in inchisorile comuniste.  A fost o vreme plina de primejdii, dar in acest timp, Teodor Popescu nu si-a schimbat mesajul.  El a continuat sa predice evanghelia simpla, asa cum a predicat-o imediat dupa intoarcerea lui la Dumnezeu.

    El n-a vorbit impotriva guvernului, n-a combatut filosofia materialista a comunismului, n-a discutat ideologii politice in predicile lui: El a invatat ce spune Biblia, s-a opus ratacirii, dar mai ales L-a predicat pe Cristos,, i-a indemnat pe oameni sa cresa in El si sa traiasca dupa modelul Lui de viata

      Sfarsitul

  1. Teodor Popescu a murit in Februarie 1963. Dumitru Cornilescu a murit in Elvetia in 1975.

     La serviciul de inmormantare al lui Teodor Popescu, cineva a citat un cuvant spus de el: “Viata noastra este un timp foarte important: este o scoala pentru vesnicie; este un timp de har si trebue sa-l folosim cat mai bine posibil.”  Cele spuse sunt foarte adevarate.

      Invataminte

   Ce putem invata din toate acestea?  Voi sugers cateva lucruri cu caracter general si apoi, cu caracter personal.  Poate fi astazi o Reforma? Da.

1.  Pentru o Reforma sunt necesare doua lucruri.  Mai intai, inainte de toate este nevoe de lucrarea Duhului Sfant. Reforma este lucrarea Lui, noi oamenii cu abilitatile noastre, n-o putem produce.  La Ioan 3:8 se spune: “Vantul sufla incotro vrea”; asa lucreaza Duhul lui Dumnezeu. Nu-i putem prezice sau directiona miscarile, dar ne putem ruga pentru asta. Si putem proclama adevarul lui Dumnezeu.

2. Proclamarea adevarului lui Dumnezeu este al doile punct.  Duhul lucreaza mana in mana cu Scriptura.  Prin Duhul Sfant si prin Scripturi, Reforma se poate produce din nou, asa cum s-a produs in secolul al 16-lea, ca urmare a predicarii Bibliei si doctrinelor ei centrale. “Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taaaaiusuri. Patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheiurile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii” (Evrei 4:12).  Presbiterilor bisericii din Efes, Pavel le spune ca “nu le-a ascuns nimic din ce era de folos” si ca “nu s-a ferit sa le vesteasca tot planul lui Dumnezeu.: (Fapte 20:20,27)- toata doctrina. Ce invatam din asta? Scriptura este deplin suficienta: Reforma vine prin predicarea Cuvantului lui Dumnezeu, a intregului plan al lui Dumnezeu, ceea ce inseamna predicarea docrinelor ccentrale ale Bibliei

3.  La nivel mai personal, istoria cu Romania arata ca Dumnezeu acopera toate nevoile noastra. La  Filipeni 4:19 Pavel spune: “Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa bogatia Sa, in slava in Isus Cristos”.  Cand ne bizuim pe acest principiu, Du,mezeu nu ne lasa. El ne poarta de grija. Ne putem bizui pe El totdeauna ca va face acest lucru.  El nu ne va parasi, nici nu ne va uita.  Dumnezeu poarta de grija infinit de mult de lucrarea Sa si de poporul Lui.  El poarta de grija mult de o tara mica asa cum este Romania ca si pentru o tara mare, ca America.  Ii sunteti tot atat de importanti lui Dumnezeu precum au fost  Avraam. Pavel, Augustin si Luther.

Dumnezeu este credincios Cuvantului Sau: fagaduintelor Lui si poporului Lui. 

O REFORMA MODERNA

Aceste note, concepute de Dan Duncan,  vestitor al Cuvantului lui Dumnezeu la Believers Chapel, Dallas-Texas, au fost traduse din limba engleza in limba romana, de Serban Constantinescu.

Introducere

     Privim in urma la Reforma din secolul al XVI-lea si ne intrebam: se mai poate petrece asa ceva?  Si daca “da”, ce trebuie sa se intample?  Raspunsul este “da”: asa ceva s-a ice

întamplat, si as dori sa spun despre ce as numi “O Reforma Moderna”, si din asta sa schitez cateva lectii pentru noi.

     Lucrurile s-au petrecut in Romania,  ceea ce a condus la formarea multor biserici, pe care le-am vizitat in decursul anilor.  Despre asta nu prea s-a vorbit si stiam putin despre aceste lucruri, pana am citit cate ceva.

      Este foarte intersant ca John Stott mentioneaza Introduceres sa la Comentariile asupra Epistolei catre Romani ca Reforma Moderna in Romania a fost legata, ca si reforma din secolul XVI-lea de Epistola catre Romani. Cele doua personalitati implicate au fost doi preoti ortodocsi: Dumitru Cornilescu si Teodor Popescu. Paralela dintre vietile lor si cea a lui Martin Luther este izbitoare. In fapt, Teodor Popescu a fost numit “un Luther roman” (Horia Azimioara, From Darkness to Light, 2005, pag. 2)

   Romania

      Romania este o tara mica din Sud-Estul Europei cam de marimea statului Oregon sau a New Mexico-ului.  Se invecineaza cu Ungaria la West, cu Moldova la East, cu Ucraina la Nord si cu Bulgaria la Sud de Dunare.  Marea Neagra se afla la Sud-Estul Romaniei si scalda totodata o parte din litoalul Bulgariei, despratind Romania de zone ale Rusiei, Ucrainei si Turciei.

    Influenta Reformei a ajuns in Romania chiar din veacul al 16-lea, in special in orasul Brasov, situat in centrul Romaniei, dar Reforma n-a putut substitui actiunea si influenta bisericii dominante, Biserica Ortodoxa Romana.

Traducerea 

Reforma moderna a inceput cu Dumitru Cornilescu. El a inceput sa fie miscat de Duhul Sfant, cand era student la Seminarul Teologic Ortodox din Bucuresti.  A inceput cu dorul dupa o mai mare si mai adanca realitate spirituala.  In timpul cautarii lui, a avut acces la anumite carti, scrise de autori evanghelici, care il dirijau catre Bible.  Mai apoi, o doamna bogata din Romania l-a rugat sa traduca Biblia. In acea vreme, Biblia romaneasca era scrisa  într-o limba greu de citit.  Acea doamna a finantat intregul proiect. Asa a inceput Cornilescu sa traduca Biblia in limba româna moderna.  Lucrarea a inceput in 1916 si a necesitat, pana la terminare, aproape sase ani.

      Dar in timp ce traducea Epistola catre Romani, s-a produs in Cornilescu o schimbare profunda: lua cunostinta de adevaruri care pana atunci nu-i fusesera familiare.  “Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar” (Rom. 3:10); “Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu” (Rom, 3:23); “Plata påcatului este moartea” (Rom. 6:23).  Si, totusi, pacatosii pot fi declarati drepti fara nicio plata prin Cristos, caci “ei sunt socotiti neprihaniti fara plata, prin har, prin rascumpararea care este in Cristos Isus” (Romani 3:24).

      Prin aceste texte, si prin altele din Romani, Cornilescu a inceput sa inteleaga ca Dumnezeu prin Cristos a facut tot ce este necesar pentru mantuirea noastra.  El si-a zis: “Iau aceasta mantuire,  aceasta iertare pentru mine insumi.  Il primesc pe Cristos ca pe Mantuitorul meu.”  Din acel moment, el a devenit o faptura noua, dedicata in totul lui Cristos.

      Traducerea Noului Testament a fost publicata in 1921 iar a întregii Biblii în 1923-24, si a devenit, ulterior,  text de referinta al Societatii Biblice Britanice. Cornilescu a fost persecutat pentru credinta lui, iar in 1923 a fost pus în situatia de a pleca din Romania   

    O Intoarcere la Dumnezeu

     Cornilescu a plecat, dar influenta lui a ramas: el avea un prieten, pe Teodor Popescu, care era de asemenea preot ortodox.  Teodor Popescu era un om de aleasa educatie: cu studii universitare, cunostea germana si franceza. Slujea la o biserica din Bucuresti numita “Cuibul cu Barza”.  La slujba i s-a asociat Cornilescu:erau prieteni, chiar inainte de plecarea lui pentru traducerea Bibliei

      Intre timp, Tudor Popescu a trecut printr-o mare incercare. In 1918 el era melancolic, despresiv. Nu-si dadea seama de cauza dar nici nu putea sa se smulga din intristare.  Apoi, intr-o epidemie de gripa care a durat intre 1918-1921, i-a murit sotia.  A fost adanc mahnit si se tot intreba cu privire la rostul vietii, la scurtimea ei si la faptul ca atunci cand el insusi va muri va sta inaintea lui Dumnezeu cu mainile goale, din pricina neizbututirlor in slujba lui de preot.  In acest timp de disperare, prietenul lui Cornilescu i-a trimes o copie a Bibliei, in traducerea lui. Popescu a inceput sa citeasca cu privire la pacat si la rostul crucii. Scriptura l-a convins pe Teodor Popescu ca Cristos S-a jertfit pe cruce ca sa satisfaca mânia lui Dumnezeu împotriva påcatului omului. Nimeni pana atunci nu-i spusese despre asa ceva.

       A fost puternic impresionat de textul de la Marcu 10:45: “Caci Fiul omului n-a venit sa I se slujeascå ci El sa slujeascå si sa-Si de viata – rascumparare pentru multi.”   Dupa un timp de reflctie, Teodor Popescu a crezut spusele Scripturii: s-a intors la Dumnezeu si viata i s-a schimbat din temelii. El a recunoscu ca s-a intors la Dumnezeu, nu pentru ca el L-a cautat pe Dumnezeu ci pentru ca Dumnezeu l-a cautat pe el. Mai tarziu, el putea sa spuna despre fiecare intoatcere la Dumnezeu:  “Chiar faptul ca un om cauta pe Dumnezeu, vine tot de la Dumnezeu”.   “Chiar faptul ca ai ajuns la convingerea ca esti pacatos si ai absoluta nevoie de Mantuitorul care sa te salveze de pacatele tale, este lucrarea Lui.” (din Predica cu privire la Efeseni 2:1-10, Note de Horia Azimioara).

      Vestirea Cuvântului 

    Cand viata lui Teodor Popescu s-a schimbat, s-a schimbat si slujba lui.  Cornilescu s-a reintors la Cuibul cu Braza si au inceput sa lucreze impreuna, învatand si explicand Cuvantul lui Dumnezeu.  Incepusera sa lucreze impreuna ca necredinciosi, dar, datotita Scripturii, ei au ajuns sa reia sujba impreuna in caliate de credinciosi.  Au inceput sa explice Evanghelia dupa Ioan, sa scrie articole si tractate, iar oamenii au inceput sa raspunda si sa creada.  Oameni au crezut si au impartasit credinta lor.   Un numar de studenti din universitatile bucurestene au inceput sa vina la Cuibul cu Barza ca sa auda predicile lui Teodor Popescu si Cornilescu.  Unul dintre ei a fost Emil Constantinescu, care s-a intors la Dumnezeu in 1923.

    Aceasta noua stare de lucruri nelinistea pe unii.  Cand Luther a inceput sa predice evanghelia, Papa a inceput sa emita circulate oficiale (bule) sustinand ca un mistret salbatec s-a ratacit prin via Domnului: curand dupa aceea, Luther a fost excomunicat.  Autoritati ecclesiastice au inceput sa ia nota de ceea ce se intampla la Cuibul cu Barza, si curand au trecut la opozitie fatisa 

   Acele autoritåti sustineau si inca sustin ca ingerii si sfintii mijlocesc, prezentand inaintea lui Dumnezeu rugaciunile sfintilor. Popescu n-a gasit in Scriptura asa ceva. El a testat traditia cu Scriptura.  El a gasit la 1 Timotei 2;5 ca este scris:  “Caci este un singur Dumnezeu si un singur mijlocitor intre Dumnezeu si oameni: Omul Isus Cristos.” Teodor Popescu a ales sa urmeze mai de graba Scriptura decat traditia.

   In timp ce împotrivirea fata de el crestea,  Teodor Popescu ramasese singur.  Dumitru Cornilescu fusese amenintat cu moartea din pricina evangheliei, astfel incat a fost fortat sa paraseasca Romania: nu s-a mai intors niciodata inapoi.  Au inceput mari presiuni aupra lui Teodor Popescu: tatål lui, care era preot, a venit la Bucuresti sa-l convinga sa-si renege convingerile si sa se conforme pozitiei ierarhiei bisericesti,  Teodor a ramas ferm, raspunzand cu curaj. I-a spus tatalui sau: “Nu pot, tata! Evanghelia este clara si eu trbuie s-o proclam fara nicio modificare”.   Cand tatal i-a amintit ca este sarac si ca are de crescu copii, Popescu i-a raspuns: “Nu-ti face griji. Dumnezeu ne va purta de grija!”

      Procesul

Procesul religios a avut loc in 1923. Procedurile oficiale impotriva lui Teodor Popescu au fost similare cu Dieta de la Worms, impotriva lui Luther: a fost investigat de un tribunal format din zece înalti prelati. El a raspuns intrebarilor cu caracter doctrinal, din Scriptura. A ramas ferm, n-a facut compromisuri. Desi membrii curtii s-au recunoscut ca nefiind calificati sa decida in probleme doctrinare, totusi, ierarhia superioarå l-a excomunicat si exclus pe Teodor Popescu din Biserica: a ramas fara serviu, fara o locuinta unde sa stea. S-a indreptat insa catre Domnul si Domnul a fost credincios ca sa-i acopere toate nevoile

          Noi câmpuri de lucru

   Cand Whitefiel si Wesley au fost opriti sa mai predice in bisericile anglicane au iesit pe câmpuri, au predicat si mii si mii au auzit vestirea lor. Asa s-a intamplat si cu Teodor Popescu: a gasit noi câmpuri in care sa slujeasca Domnului. I s-au alaturat cei care se intorsesera la Dumnezeu la Cuibul cu Barza.  A inceput sa tina adunari in case; dar casele erau neincapatoare. Atunci, o doamna bogata, care facea parte din nobilimea româna, a donat fondurile necesare pentru zidirea unei biserici intr-o zona frumoasa a Bucurestilor. Deseori, asa lucreaza Dumnezeu.: Asa a facut cu Whitefield si cu Wesley: contesa de Hunntigdon i-a suportat, i-a ajutat sa construiasca sali de cult si scoli si le-a finantat lucrarile.

    Fiind vaduv, T. Popescu s-a recasatorit.  El sotia si cei trei copii au trait in conditii saracacioase, dar au facut o practica: sa nu faca cunoscute niciodata altora nevoile lor.  Dar au vazut ca Domnul le purta de grija,  in chip providential, minunat.  Teodor Popescu era un cercetator harnic al Cuvantului lui Dumnezeu.  Nu socotea ca este indicat sa vorbeasca fara o pregatire prealabila.  Pregatea in studiu ore intregi pentru schitarea predicilor, pentru conoasterea si aprofundarea doctrinei Scripturii.  El sustinea pricipiul Reformei numit “Sola Scriptura” (numai Scriptura), potrivit caruia numai Scriptura este autoritatea noastra pentru credinta si practica. In lumina acestui principiu, el a respins inchinarea la icoane, praznicurile de inchinare catre sfinti si cele mai multe din cele sapte sacramente pe care unii crestini le socoteste necesare pentru mantuire.  Asemenea reformatorilor europeni, Teodor Popescu si cei prinsi cu el in aceeasi lucrare au ajuns la concluzia ca Scriptura suporta botezul si Cina Domnului ca acte de cult ale bisericii.

     Asemenea primilor crestini, ei iau Cina Domnului in amintirea mortii Domnului Cristos si fac aceasta in fiecare Dumineca dimineara, dupa care urmeaza  ora de vestirea Cuvantului lui Dumnezeu.  

                 Extinderea lucrarii

     Lucrarea s-a raspandit si in afara Bucurestilor.  Persoane din tara care veneau in Bucuresti il rugau pe Teodor Popescu sa vina si in orasele lor si sa predice. Astfel, el vizita orase si targuri din Romania. Lua trenul, uneori trenul de carat busteni si ajungea chiar si in sate departate sau cobora in vai retrase si marturisea evanghelia chiar si unor simpli ciobani. Oamenii rasoundeau la chemarea evangheliei, se intorceau la Dumnezeu de formau adunari si astfel, evanghelia continua sa se raspandeasca.

     Asa se intampla in biserica primara, cun atesta cartea Faptele Apostolilor.  La Fapte 11:20 citim despre “câtiva oameni” (nenominailzati) din Cipru si Cirena care au venit in Antiohia, au predicat grecilor evanghelia, astfel incat in Antiohia s-a format o biserica mare din primul veac al crestinismului. In mod simlar s-a intamplat in Romania, si se intampla oriund evanghelia prinde radacini.  Iar unde evanghelia se raspmdeste apar si impotriviri.

   Teodor Popescu a intampinat in acele locuri impotrivirea celor care I se opuneau,, care atatau la atacuri pentru ca sa determine autoritatile sa-l aresteze pe Popescu. In Faptele Apostolilor citim ca Iudeii au atatat multimea contra lui Pavel si Barnaba, i-au improscat cu pietre or i-au aruncat in temnita: aceasta era viata unui apostol (Fapte 13:50; 14:2).  Dar Pavel si-a continuat lucrarea lui; asa a facut si Teodor Popescu.  Rezultatul? Evanghelia s-a rasandit in Romania: la 15 ani de la excomunicarea lui Teodor Popescu , fusesera infiintate mai mult de 200 de adunari in orasele si satele Romaniei.  In acest timp, Cornilescu se stabilise in Elvetia. langa Geneva, continuand traducerile.  A publicat a doua traducere a Bibliei si lucrarea lui Bunyan “Calatoria Pelerinului” numita, in acceptiunea populara “Calatoria Crestinului”.

       Vremuri grele

     Au fost greutati care au provenit nu numai din partea autoritåtilor ecclesiastice ci si din partea autoritatilor de stat.   In deceniul 1930-1940 si in continuare pana in august 1944, Romania a fost sub o puternica influenta nazista.  In cel de al doilea razboi mondial, Romania a fost aliat al Germaniei. In martie 1945, in Romania a fost instaurat guvern comunist.  In aceste vrenuri, crestinii evanghelici din Romania au fost persecutati

Teodor Popescu a primit amenintari personale: era pus pe lista sa fie executat de nazisti. A  fost dat in judecata pentru literatura  crestina pe care o scrisese.  Domnul l-a izbavit din toate aceste primejdii, totusi., biserica i-a fost inchisa si transformata in depozit de materiale,  Credinciosii se duceau in paduri sa aiba strangeri laolalta de cult, in secret.  Crestinii evanghelici din Romania erau urmariti, arestati, judecati.  Au fost vremuri foarte grele.

O doctrina care le dadea mangaiere si curaj a fost cea a rapirii Bisericii inainte de necazul cel mare, deci inainte de instaurarea Imparatiei de o  mie de ani.   In mijlocul marilor greutati, care vor continua sub comunisti, nadejdea ca Domnul Isus va veni iarasi, a fost o binecuvantare.  Asa trebuie sa fie si pentru noi.

       Totalitarismul

In timpul perioadei comuniste 1945-1989, biserica a fost supusa cenzurii guvernului si a unor rigori severe.  Unii crestini au fost dati afara din servicii din pricina credintei, altii si-au pierdut libertatea si viata in inchsori. Richard Wurmbrand si-a istorisit viata in cartea” “Torturat pentru Cristos”: si-a petrecut 14 ani in inchisorile comuniste.  A fost o vreme plina de primejdii, dar in acest timp, Teodor Popescu nu si-a schimbat mesajul.  El a continuat sa predice evanghelia simpla, asa cum a predicat-o imediat dupa intoarcerea lui la Dumnezeu.

    El n-a vorbit impotriva guvernului, n-a combatut filosofia materialista a comunismului, n-a discutat ideologii politice in predicile lui: El a invatat ce spune Biblia, s-a opus ratacirii, dar mai ales L-a predicat pe Cristos,, i-a indemnat pe oameni sa cresa in El si sa traiasca dupa modelul Lui de viata

      Sfarsitul

   In ultimii lui ani de viata isi petrece vrile intr-u sat de munte, cu credinciosii.  Statea ore intregi de vorba, in mod privat cu ei, dupa predici.   Petrecea ore intregi pe o banca in curtea casei in care locuia, unde era vizitat de multi, de foarte multi credinciosi, care veneau sa stea de vorba cu el.  Teodor Popescu a murit in Februarie 1963. Dumitru Cornilescu a murit in Elvetia in 1975.

     La serviciul de inmormantare al lui Teodor Popescu, cineva a citat un cuvant spus de el: “Viata noastra este un timp foarte important: este o scoala pentru vesnicie; este un timp de har si trebue sa-l folosim cat mai bine posibil.”  Cele spuse sunt foarte adevarate.

      Invataminte

   Ce putem invata din toate acestea?  Voi sugers cateva lucruri cu caracter general si apoi, cu caracter personal.  Poate fi astazi o Reforma? Da.

1.  Pentru o Reforma sunt necesare doua lucruri.  Mai intai, inainte de toate este nevoe de lucrarea Duhului Sfant. Reforma este lucrarea Lui, noi oamenii cu abilitatile noastre, n-o putem produce.  La Ioan 3:8 se spune: “Vantul sufla incotro vrea”; asa lucreaza Duhul lui Dumnezeu. Nu-i putem prezice sau directiona miscarile, dar ne putem ruga pentru asta. Si putem proclama adevarul lui Dumnezeu.

2. Proclamarea adevarului lui Dumnezeu este al doile punct.  Duhul lucreaza mana in mana cu Scriptura.  Prin Duhul Sfant si prin Scripturi, Reforma se poate produce din nou, asa cum s-a produs in secolul al 16-lea, ca urmare a predicarii Bibliei si doctrinelor ei centrale. “Caci Cuvantul lui Dumnezeu este viu si lucrator, mai taietor decat orice sabie cu doua taaaaiusuri. Patrunde pana acolo ca desparte sufletul si duhul, incheiurile si maduva, judeca simtirile si gandurile inimii” (Evrei 4:12).  Presbiterilor bisericii din Efes, Pavel le spune ca “nu le-a ascuns nimic din ce era de folos” si ca “nu s-a ferit sa le vesteasca tot planul lui Dumnezeu.: (Fapte 20:20,27)- toata doctrina. Ce invatam din asta? Scriptura este deplin suficienta: Reforma vine prin predicarea Cuvantului lui Dumnezeu, a intregului plan al lui Dumnezeu, ceea ce inseamna predicarea docrinelor ccentrale ale Bibliei

3.  La nivel mai personal, istoria cu Romania arata ca Dumnezeu acopera toate nevoile noastra. La  Filipeni 4:19 Pavel spune: “Si Dumnezeul meu sa ingrijeasca de toate trebuintele voastre, dupa bogatia Sa, in slava in Isus Cristos”.  Cand ne bizuim pe acest principiu, Du,mezeu nu ne lasa. El ne poarta de grija. Ne putem bizui pe El totdeauna ca va face acest lucru.  El nu ne va parasi, nici nu ne va uita.  Dumnezeu poarta de grija infinit de mult de lucrarea Sa si de poporul Lui.  El poarta de grija mult de o tara mica asa cum este Romania ca si pentru o tara mare, ca America.  Ii sunteti tot atat de importanti lui Dumnezeu precum au fost  Avraam. Pavel, Augustin si Luther.

Dumnezeu este credincios Cuvantului Sau: fagaduintelor Lui si poporului Lui.

Advertisements

Actions

Information

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: