Frumusetea Christicå în poezie

28 02 2009

     Biblia contine pagini impresionante de poezie si, desigur, contine si poezii dedicate  celui numit de Psalmul 45  “Cel mai frumos dintre oameni”. Nu intentionåm så facem o prezentare exhaustivå a frumusetii Christice în poezia biblicå, dar dorim så facem o referire succintå a  textul din Cântarea Cântårilor 5:9-16.   Multi interpretatori ai Scripturii, våd în acest text mai mult decåt elogiul pe care Sulamita îl face iubitului ei (probabil Solomon).  Ei spun cå textul prezintå, pe deoparte, afectiunile råmåsitei credincioase a poporului Israel pentru Christos, dar mai ales, si în gradul cel mai înalt, pretuirea supremå a Bisericii,  pentru Mirele pe vare Il asteaptå så vinå.  Textul din Cântarea Cântårilor, sunå astfel:  v.9  “Ce are iubitul tåu mai mult decât altul, o, cea mai frumoaså dinter femei?  v. 10-16  “Iubitul meu este alb si rumen, osebindu-se din zece mii. Capul lui este o cununå de aur curat, pletele lui, ca niste valuri sunt negre cum e corbul. Ochii lui sunt ca niste porumbei pe marginea izvoarelor, scåldat în lapte si odihnindu-se în fatza lui plinå.  Obrsjii lui sunt ca niste straturi de mirezme, în care cresc saduri aromate. Buzele lui sunt ca niste crini din care curge cea mai aleaså smirnå. Mâinile lui subt ca niste inele de aur, ferecate cu pietre de hrisolit.  Trupul lui este ca un chi de fildes, acoperit cu pietre de safir. Picioarele lui sunt niste stâlpi de marmorå albå, asezati pe niste temelii de aur curat.  Infåtisarea lui este ca Libanul, pare un tånår ales ca cedrii.  Cerul gurii lui este numai dulceatå si toatå fiinta lui este plinå de farmec.”

     Inima credinciosilor care alcåtuiesc Biserica, formatå din cei pe care Domnul Isus i-a iubit mai întåi måntuindu-i råaspunde cu iunire la întrebarea: Ce are iubitul tåu mai mult decåt altul. Pe scurt, råspunsul ar fi: Iubitul meu este Unic în frumusete si în perfectiune.  Pentru inima credincioaså Domnului Isus, Duhul Sfânt împlineste spusele din Isaia 33:17:  “Ochii tåi vor vedea pe Impårat în strålucirea Lui.”  In descrierea din Cântarea Cântårilor 5:10-16, nicio imagine luatå din naturå, nu este prea bogatå ca så ilustreze frumusteea Scumpului nostru Mâmtuitor. Aurul curat ilustreazå gloria dumnezeiascå a Domnului nostru, în dreptatea Lui perfectå; penele negre ale corbului spun despre vigoarea Lui vesnicå, iar porumbeii pe marginea izvoarelor spun despre blândetea si dragostea Lui permanent active;  straturile de mirezme aromate amintesc parfumurile de har si faptele de laudå cåtre Tatål ale unei vieti tråitå clipå de clipå spre slava lui Dumnezeu.  Mâinile de aur subliniazå pretul infinit al lucrårii Lu: El a câstigat o mântuire deplinå si vesnicå.  Picioarele Lui, niste stålpi de  marmorå albå, spun despre umblarea desåvârsitå a lui Christos, monument maiestos al ascultårii de Dumnezeu.   Ce slåvit Mântuitor!  Så meditåm la textele poetice din Biblie, si så multumim lui Dumnezeu pentru frumusetile de nedescris ale Celui  ce Si-a dat viata pe Cruce pentru.

Preaiubitul meu e Unul

Fårå seamån pe påmânt,

Glasul Lui e Armonia,

Cântec este-al Lui Cuvânt

 

Serban Constantinescu

Advertisements




Frumusetea în ante-tipuri

23 02 2009

Despre Iosif, se spune la Geneza 36:6  “Dar Iosif era frumos la staturå si plåcut la chip.”   Iosif este considerat de comentatorii cårtii Geneza un ante-tip al Domnului Isus Christos:  el era “iubitul tatålui” apropiat de inima tatålui;  trimes de tatål så ducå merinde fratilor såi,  el îsi descria rostul drumului cu cuvintele “Caut pe fratii mei”.  I-a cåutat cu iubire pe frati, pânå i-a gåsit, dar fratii l-au primit cu dusmånie, l-au aruncat într-o groapå si l-au vândut.  Asa a fost si cu Mântuitorul: a venit la ai Såi si ai Såi au cerut så fie dat mortii.  Nu L-au primim ci L-au crucificat. Invinuit pe nedrept, Iosif a ajuns în închisoare, dar Domnul a fost cu el si a fåcut så iaså din închisoare în pozitia de cârmuitor al Egiptului. Din aceastå pozitie, i-a salvat de la foamete  pe Iacov si familia lui, aducându-i în Egipt.   Mai mult, prin proviziile de alimente organizate de Iosif, el a devenit salvatorul de la foamete a mari multimi.   Ce asemnare cu Domnul Isus Christos, cel nedreptåtit, urît. lepådat, dat mortii, dar înviat prin puterea lui Dumnezeu si înåltat ca Impårat al mpåratilor si Domnul Domnilot.  El este Mântuitorul poporului Israel si cel al neamurilor, a tuturor celor ce cred în El.

Si despre Moise se spune la Exodul 2:2 cå era  frumos.  Si Moise este un ante-tip al Domnului Isus Christos: asa cum Moise a scos pe poporul Israel de sub robia Egiptului. tot astfel Christos, prin Jertfa Lui, a izbåvit pe mântuitii lui Dumnezeu din Egiptul lumii care Il neagå si Il necinsteste oe Dumnezeu.  Intâii nåscuti din familiile evreilor au fost feriti de moarte, datoritå sângelui Mielului junghiat, iar apoi Israel a trecut în mod minunat prin Marea Rosie.  Cel ce ne izbåveste de Faraon, printul lumii acesteia si care ne conduce prin pustia lumii acesteia  pânå vom ajune în Patria de sus este Domul Isus Christos: prin credinta în El suntem pecetluiti cu Duhul Sfânt.

     Un alt ante-tip este David.  Despre el se spune la 1 Samuel 16:12 cå “era cu pår bålai si cu fatzå frumoaså”.  Ca påstor a fost  frumos.  Desi uitat de tatål såu. a fost ales de Dumnezeu så fie Unsul Domnului.  Despre   Christos se spune în Psalmul 45    “Dumnezeul Tåu Te-a uns cu untdelem de bucurie”.  Numele Christos înseamnâ Uns sau Mesia.

       Cele trei ante-tipuri mentioante se caracterizau si prin frumuste fizicå.   Desigur, frumusetea fizicå este un dar de la Dumnezeu.  Dumnezeu înså, priveste la inimå.  In Christos El a gåsit perfectiunea.  Domnul Isus, în natura lui umanå, a exprimat totdeauna frumusetea omului dupå inima lui Dumnezeu.  Cântarea spune:

Isus, fiinta, viata Lui

Må umplu se uimire:

Jertfirea Lui,

Smerirea Lui

Sunt mai presus de fire

Isus transformå inimile, le face plåcute în ochii lui Dumnezeu.  In cartea Proverbe este o invitatie: “Fiule, da-Mi inima Ta, ca så gåseascå plåcere ochii Mei în cåile tale!:

    Cele trei ante-tipuri mentionate s-au caracterizat si prin frumusete fizicå: asa a gåsit Dumnezeu cu cale.  Christos înså, spre deosebire de ei, a fost absolut desåvârsit.  Despre El spune profetul Isaia cå “n-avea nici frumusete, nici strålucire ca så ne atragå privirile.”  Duhul Sfânt ne îndreaptå privirile la desåvârsirile Lui morale si spirituale.

Serban Constantinescu

 





Frumusetea Mântuitorului (2)

22 02 2009

     Comentând gândurile din mesajul anterior, fratele Ion Bålårie a citat  versetul 2 din Psalmul 45: “Tu este Cel mai frumos dintre oameni.”  Comentatorii Scripturii sunt de acord cå Psalmul 45 este un psalm mesianic, cå acest psalm, prezinta virtutile, gloriile Fiului lui Dumnezeu, ale Dumnezeului-Om, Domnul Isus  Christos.  Psalmul 45 declarå Dumnezeirea Mântuitorului.  La v. 7, autorul Psalmului, adresându-I-se Domnului Isus îi spune: “De aceea, Dumnezeule, Dumnezeul Tåu Te-a uns cu untdelem de bucurie”.  Ce strålucitå recunoastere a Dumnezeirii lui Isus Mesia!.  Umanitatea Lui este mentionatå în expresia din v. 2: “Tu estei cel mai frumos dintre oameni” – Am  putea så parafrazåm expresia cu afirmatia absolutå: “Tu esti Singurul Om Perfect, desåvârsit de drept, fårå pâcat, Tu esti Dragostea Perfectå a Tatålui pentru oamenii cåzuti, Tu esti Dumnezeul Adevårat si Viata Vesnicå!

      Psalmul 45 ilustreazâ trei genuri de perfectiuni (sau de frumuseti) ale Mântuitorului:  slava sau frumusetea Lui personalå.  “harul este turnat pe   buzele Tale” (v. 2) :  fiinta, viata Lui sunt pline de har si de adevår; slava sau frumusetea Lui moralå: “apårå adevårul, blândetea si neprihånirea si dreapta Ta  så stråluceascå prin ispråvi minunate (v. 4); slava sau frumusetea Lui oficialå:  El este unsul lui Dumnezeu (v.  7),  Dumnezeu I-a pregåtit un scaun vesnic de domnie,  resedintå imperialå slåvitå El este Impåratul împåratilor si Domnul Domnilor,  In împåråtia milenarå se vor realiza profetiile  din v. 10-17 care se încheie cu vesta cå pooarele vor låuda pe Isus în veci de veci.

        Pentru slåvile Lui, Domnul Isus este vrednic de adorare. “Si fiindcå este Domnul tåu, adu-I închinårile tale” (v. 11).  Pentru cine este acest îndemn? Pentru orice credincios în Domnul Isus Christos.  Te numeri si dumneata printre cei ce contempleazâ “frumusetea Mântuitorului”?   





Frumusetea Mântuitorului (1)

22 02 2009

Psalmul 27:4 sunå astfel: Un lucru cer de la Domnul si-l doresc fierbinte: as vrea så locuiesc toatå viata mea în casa Domnului, ca så privesc frumusetea Domnului si så må minunez de Templul Lui,

     Una din lucrårile esentiale pe care o face Duhul Sfânt în cei credinciosi este aceea de a pune înaintea ochilor nostri duhovnicest gloriile Dumnezeului nostru, al Mântuitorului nostru.  Domnul Isus spune despre Duhul Sfânt: “El må va proslâvi, pentru cå va laua din ce este al Meu si vå va descoperi.”  Duhul Sfânt împlineste cu credinciosie aceastå însårcinare si desfåsoarå în multe chipuri perfectiunile Domnului Isus Christos, perfectiuni care, în Vechiul Testament erau ascunse în ante-tipuri. împrejuråri, atitudini, relatii, ritualuri, îmbrâcâmintea preoteascå, în pietrele pretioase, parfumuri si, în deosebi, în jertfe. Ce însemnat lucru pentru noi, credinciosii sâ ascultâm glasul Duhului Sfânt, care ne vorbeste atât de strålucit despre Domnul Isus Christos, despre frumusetea Lui!  Si ce sfântå, ce învioråtoare preocupare, så se ocupe un credincios cu frumusetea Mântuitorului, acum când råul si urîtul moral si spiritual sunt atåt de råspândite în jurul nostru.  Când credinciosul este condus de Duhul Sfânt så contempleze frumusetrea Domnului Isus Christos, El are inima acordatå pentru lauda vie a Tatålui si a Fiului. La Ecclesiastul 1:8 se spune: “Ochiul nu se mai saturå privind si urechea nu se mai saturå auzind.”  Credinciosii nu se saturå niciodatå så-L privescå cu ochiul duhovnicesc pe Domnul Isus Christos, så-I contempleze desåvårsirile. Urechea spiritualå doreste mereu så audå despre El

 

e





Cunoastere Domnului Isus Christos

4 02 2009

CUNOASTEREA DOMNULUI ISUS CHRISTOS

 

    In impresionanta rugåciune de Mare Preot a Domnului Isus Christos adresatå Tatålui, si redatå de capitolul 17 al Evangheliei dupå Ioan, rostitå chiar în preajma patimilor si mortii Sale, este o declaratie care se cade så dea de gândit  tuturor celor ce se tem de Dumnezeu.  Aceastå declaratie sunå astfel: “Si viata vesnicå este aceasta: så Te cunoascå pe Tine, singurul Dumnezeu Adevårat si pe Isus Christos pe care L-ai trimes Tu.” (Ioan 17:3).  Aceastå declaratie este foarte låmuritå si foarte cuprinzåtoare: ea spune cå viata vesnicå nu este produsul fanteziei unor oameni visåtori, nu reprezintå materializarea visurilor oamenilor pentru o stare paradisiacå, nici eliberarea de boalå, durere sau suferinte, nici råsplata  post-mortem a unor merite omenesti acumulate în timpul tråirii în trup sau fructul supunerii la forme, ceremonii, asocieri sau traditii religioase.  Slåvitul Domn Isus Christos spune apåsat cå viata vesnicå constå în douå lucruri esentiale, si anume: cunoasterea singurului Dumnezeu Adevårat si cunoasterea  Lui Chrisos Insusi, a Fiului trimes de Tatål în lume.


                 Ce însemnatå este aceastå declaratie! Viata vesnicå   începe jos, pe påmânt si se continuå pentru vecii vecilor în cer. Este semånatå în har si din plin continuatå în slavå.  Så ne gândim la Enoh: a umblat cu Dumnezeu, apoi a fost råpit. Avraam a fost numit prietenul lui Dumnezeu; Moise l-a våzut pe Domnul fatå cåtre fatå. Epistola cåtre Evrei spune cå toti sfintii Vechiului Testament “cåutau o patrie mai bunå” (Evrei 11:16), si -desigur- Domnul le-a oferit aceastå patrie. Dar cum puteau dori o astfel de patrie, dacå n-ar fi stiut nimic despre ea?  Cum poate cineva spune: “Pe cine altul am eu în cer afarå de Tine si pe påmânt nu-mi gåsesc plåcerea  în nimeni decât în Tine”, dacå nu stie nimic despre Cel ce este în ceruri, dacå în timpul cålåtoriei lui pe pâmânt n-a gåsit calea cåtre cer? Cum putem sti cå este un Dumnezeu în ceruri, dacå nu L-am cunoscut aici, pe pâmânt?  Nu încape îndoialå cå declaratia Domnului Isus din Ioan 17:3 are multe semnificatii. Dar în contextul temei pe care ne-am propus-o sunt de retinut douå idei: – cunoasterea Domnului Isus este puså pe acelas plan cu cunoasterea singurului Dumnezeu Adevårat; – viata vesnicå începe de pe pâmânt prin primirea Domnului Isus ca  Mântuitor si odatå cu aceasta prin primirea calitåtii de copil al lui Dumnezeu (Ioan 1:12).  Omul care nu începe pe påmânt viata vesnicå nu va avea niciodatå viata vesnicå.


                            Un credincios care a tråit în secolul trecut scria: “Ce           har så ai acea cunostintå care, încå de aici, te face så capeti, så ai, så te bucuri de faptul cå ai viata vesnicå! Stiinta, instructia, capacitatea intelectualå, îndemânarea, întelepciunea politicå, rafinamentul, cât de onorabile ar fi ele, sunt doar pentru un timp.  Tot ce este înåltat dupå måsura omeneascå de ar fi strâns laolaltå si concentrat la un singur individ, nu poate fi comparat nici måcar cu un gråunte din harul infinit al lui Dumnezeu sau cu o picåturå din sângele ispåsitor care aduce iertare vesnicå påcåtosilor, ori cu o razå din dragostea lui Dumnezeu, aråtatå la crucea de pe Golgota”.

                            Ce måret adevår dezvåluit de Scripturå: cunoasterea spiritualå, aducåtoare de mântuire a Domnului Isus este un dar fårå platå, revårsat asupra tuturor acelora pe care Tatål I i-a dat Fiului Såu (Ioan 17:2)!  Orice crestin adevårat crede cå Domnul Isus este Dumnezeu si Om: o singurå Persoanå cu douå firi (sau naturi) cea divinå si cea umanå.  Este deosebit de important, este esential så stim cine este Domnul Isus si ce a fåcut, ce face si ce va face El, cu alte cuvinte så stim si så credem ceea ce spune Biblia despre Persoana si lucrarea Lui. Crestinii ancorati în Cuvântul lui Dumnezeu recunosc adevårul dumnezeirii vesnice al Domnului Isus Christos, El fiind Vesnicul Fiu al lui Dumnezeu, de aceeasi fiintå cu Tatål, co-egal cu Tatål în ce priveste desåvârsirea Sa si natura Lui divinå. In acelas timp, credinciosilor le este scump si adevårul cå Mântuitorul lor iubit are o naturå umanå sacrå, desåvârsitå, incoruptibilå.  Scopul acestor meditatii  este ca, ajutati de Cuvåntul lui Dumnezeu,så putem påtrunde mai mult în cunoasterea Domnului Isus Hristos. 


      Dorim så spunem de la bun început cå termenul “cunoastere” referitor la Persoanele care formeazå Treimea divinå are un sens mult mai larg, mai cuprinzåtor decât cel ce semnificå doar o acumulare de notiuni sau idei adresate intelectului.  Nu încape nici o îndoialå cå a-L cunoaste pe Dumnezeu ca Tatå si pe Domnul Isus ca Mântuitor personal, reprezintå, într-un anume sens, un demers la minte, la gândire, la întelegere.  Dar acest lucru nu reprezintå totul.  Cunoasterea sub aspect spiritual, cea operatå de  Duhul Sfânt într-un om, cucereste în egalå måsurå mintea si inima  si schimbå viata.  Am putea spune cå este o cunoastere vitalå, experimentalå, ireversibilå, înnoitoare, inepuizabilå.  Ce limpede  defineste Apostolul Pavel idealul vietii lui, la mai bine de 30 de ani dupå ce avusese harul de a-L întâlni de Domnul Isus pe drumul Damascului: “Si så-L cunosc pe El si puterea învierii Lui si pårtåsia suferintelor Lui” (Fil. 3:10).  “Så-L cunosc pe El” så fiu zi de zi aproape de El într-un chip atåt de intim, încåt viata mea så semene tot mai mult cu viata Lui.

          Scriptura accentuiazå în mod constant nevoia credinciosului de a-L cunoaste pe Domnul Isus, ca pe Cel ce Il reveleazå pe Tatål, ca pe Dumnezeul Creator si Omul preamårit în cer, “în care sunt ascunse toate comorile întelepciunii si ale stiintei” (Col. 2:2-3).  Iatå câteve texte biblice:

Ioan 14:8-9

  “Doamne, i-a zis Filip, aratå-ne pe Tatål si ne este de ajuns”.  Isus i-a zis: “De atâta vreme sunt cu voi si nu M-ai cunoscut? Cine M-a våzut pe Mine a våzut pe Tatål. Cum zici Tu: “Aratå-ne pe Tatål?”

1 Petru 1:3 si 8

Dumnezeiasca Lui putere ne-a dåruit tot ce priveste viata si evlavia prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si virtutea Sa…Cåci, dacå aveti din belsug aceste lucruri în voi, ele nu vå vor låsa nici lenesi nici neroditori în ce priveste deplina cunostintå a Domnului nostru Isus Christos”.

Filipeni 3:8


Ba încå, si acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, fatå de pretul nespus de mare al cunoasterii lui Christos, Domnul meu”.

 Filipeni 3:10

“Si så-L cunosc pe El si puterea învierii Lui si pårtåsia suferintelor Lui”…

1 Ioan 2:3

“Prin aceasta stim cå Il cunoastem, dacå påzim poruncile Lui”

Efeseni 3:19

Si så cunoasteti dragostea lui Christos care întrece orice cunostintå”

 

Cunoasterea lui Hristos este cea mai înaltå cunostintå pe care o poate avea un om pe påmânt. Aceastå cunoasterea are însemnåtate si  continut vesnic.  Când Biblia spune despre cineva cå L-a cunoscut pe Christos, înseamnå cå acea persoanå a primit viata nouå care vine numai prin Christos.

 

SLAVITA PERSOANA A DOMNULUI ISUS CHRISTOS

 

…:Evanghelia lui Dumnezeu, pe care o promisese mai dinainte prin  profetii Såi în Sfintele Scripturi, priveste pe Fiul Såu, nåscut din såmânta lui David dupå trup, dovedit cu putere Fiul lui Dumnezeu, potrivit Duhului sfinteniei, prin învierea mortilor, pe Isus Christos, Domnul nostru”(Romani 1:2-4).

 


Crestinismul se deosebeste radical de toate celelate religii: crestinismul este o religie unicå. Si este unicå în primul rând pentru cå este întemeiatå în întregime pe o Persoanå unicå, pe Domnul Isus Christos.  Fårå Hristos, fårå o cunoastere personalå a Lui, nimeni nu poate fi crestin cu adevårat. Da, cineva poate så fie un crestin cu numele, un pretins crestin, dar dacå nu a avut o întâlnire personalå cu Hristos, se însalå: nu este încå un crestin adevårat! “Persoana si lucrarea lui Isus Cjristos este stânca pe care este clådit crestnismul.  Dacå Il iei din crestinism pe Christos, cu ce rämâi? Cu nimic” scrie autorul lucrårii “Esentialul crestinismului”, John Stott.  Da, pentru crestini, Centrul este Christos; orice altceva este circomferinta.

 

Dacå astfel stau lucrurile, este justificatå întrebarea: Cine este Isus Christos? Textul din Romani 1, pe care l-am citat mai sus, exprimå în numai 45 cuvinte întreaga Cristologie: Isus Hristos este  Fiul Såu”, adicå Fiul lui Dumnezeu. In limbajul biblic aceasta înseamnå cå este de aceeasi fiintå, are aceeasi naturå cu Dumnezeu Tatål, cå este tot atât de divin cât este Dumnezeu – Tatål divin, cå a fost, este si va fi vesnic Dumnezeu, împreunå cu Tatål si cu Duhul Sfânt. Ce minunat consunå acestå mårturie a apostolului Pavel cu cea fåcutå de apostolul Petru si prezentatå de capitolul 16 al Evangheliei dupå Matei.  Domnul nostru îi întrebase pe ucenici: “Cine zic oamenii cå sunt Eu, Fiul Omului? Ei au råspuns: Unii zic cå esti Ioan Botezåtorul, altii Ilie, altii Ieremia sau unul dintre  profeti. Dar voi, le-a zis El, cine ziceti cå sunt?”  Petru a råspuns: “Tu esti Christosul, Fiul Dumnezeului celui Viu” (v. 13-16). Prin acest råspuns, Petru Il deosebea pe Domnul Isus de marii profeti, care erau totusi oameni, si Il identificau cu Mesia, cu Unul care are în întregime atribute divine.  Dommnul nostru primeste aceastå caracterizare si subliniazå cå o asemenea întelegere nu este rezultatul unor rationamente umane, ci cå ea vine prin revelatie specialå din partea Tatålui.

 


Dar så remarcåm în Romani 1:3 cå Domnul Isus Christos este “din semintia lui David dupå trup”. Aceasta spune despre faptul cå Christos a avut si naturå sau fire omeneascå. Acest lucru reiese si din pasagiul din Matei 16. “Domnul Isus se declarå Fiul Omului, ca o afirmare a faptului cå El era om adevårat si Dumnezeu binecuvântat în veci.  Ce minune, ce tainå este Persoana slåvitå a Mântuitorului nostru! In Dumnezeire, în Treimea Sfântå este un singur Dumnezeu si trei Persoane divine: Tatål, Fiul si Duhul Sfânt.  Este o singurå Persoanå divinå pe care Scriptura o numeste Fiul, dar care are douå naturi sau firi: naturå divinå,co-esentialå sau de aceeasi fiintå cu Tatål si cu Duhul Sfânt,si natura umanå,

similarå ca structurå fizicå si sufleteascå cu omul ca specie biologicå. Sunt câteva distinctii de fåcut când spunem cå Isus a avut si are o naturå umanå similarå celei pe care noi, urmasii lui Adam o posedåm. In primul rând, El n-a cunoscut pâcat; în al doilea rând, coexistenta naturii divine cu cea umanâ a conferit o demnitate unicå Omului Isus Christos. Cu alte cuvinte, Isus este Dumnezeu, co-egal cu Tatål în desåvârsirea atributelor Sale dar, în acelas timp, El este si om, omul planurilor vesnice ale lui Dumnezeu, El este ultimul Adam. Dumnezeu are în Christos tot ceea ce El cere de la om, iar harul este lucrarea fåcutå în mod specific de Dumnezeu prin Christos, care este din vesnicie Dumnezeu, dar la un  anumit moment al istoriei umane, S-a întrupat, a tråit o viatå de deplinå ascultare de Tatål si apoi S-a dat pe Sine Insusi jertfå pe cruce, luând asupra Sa pedeapsa cuvenitå omului påcåtos si conferind tutoror celor ce cred în El, nu numai iertarea tuturor påcatelor ci si deplinå îndreptåtire, sfintire si råscumpårare (1 Cor. 1:30).  Preexistenta Domnului Hristos ca Dumnezeu este în mod limpede declaratå de Evanghelistul Ioan la începutul Evangheliei sale: “La început era Cuvântul si Cuvântul era cu Dumnezeu si Cuvântul era Dumnezeu” (v. 1).  Hristos – Cuvântul era înaintea oricårui început, era cu Dumnezeu (deci Persoanå diferitå de Dumnezeu Tatål) si era Dumnezeu Insusi, persoanå divinå subsistând în Sfânta Treime, în In Veci Slåvitul Unicul Intreit Dumnezeu.

 

Domnul Isus Christos este unic pentru cå, fiind Dumnezeu, într-un moment specific al istoriei umane, El a devenit om si, de atunci –  pentru vesnicie, El este Dumnezeu-Om. Nimeni nu mai este ca El, nimeni nu poate fi ca El. Preluând naturå umanå, Christos a råmas în întregime Dumnezeu: dumnezeirea Lui nu a fost depreciatå cu absolut nimic prin faptul cå Christos a devenit om. Si invers, faptul cå  El  a fost om adevårat, dar si pe deplin Dumnezeu, n-a alterat cu nimic capacitatea Lui, adecvarea Lui de a fi Inlocuitorul påcåtosilor pe Cruce.  Omul perfect, Singurul Om desâvârsit care a trait pe påmânt, a fost înviat prin lucrare lui Dumnezeu, ca dovadå cå este Fiul lui Dumnezeu, dar ca Cel ce a experimentat servitutile naturii umane, a primit în cer, la dreapta Tatålui slujba de Mare Preot.  “El este Acela care în zilele vietii Lui pâmântesti, aducând rugåciuni si cereri cu strigåte mari si cu lacrimi cåtre Cel ce putea så-L izbåveascå de la moarte, si fiind asculat din pricina evlaviei Lui, måcar cå era Fiu, a învåtat sâ asculte prin lucrurile pe care le-a suferit….El s-a fåcut pentru toti cei ce-L ascultå Urzitorul unei mântuiri vesnice, câci a fost rânduit de Dumnezeu Mare Preot dupå rânduiala Lui Melchisedec.” (Evrei 5:6-10).  Marea eficacitate a Jertfei de la Cruce este subliniatå de textul de la Evrei 10:12-14: Christos, dupå ce a adus o singurå Jertfå pentru pâcate, S-a asezat pentru totdeauna la dreapta lui Dumnezeu si asteaptå de acum ca vrajamsii Lui så fie fåcut asternut al picioarelor Lui,  Cåci printr-o singurå Jertfa El a fåcut desåvârsiti pentru totdeauna pe cei ce sun sfintiti.”

     Ce slåvit Mântuitor: El este si Jertfa aduså pentru mântuirea pâcâtosilor si Marele Preot milos si vrednic de încredere care îi ajutå pe credinciosi pentru a primi har la vreme de nevoie (Evrei 2:16-18).

      Venirea iarasi a Mirelui, rapirea Bisericii si domnia Lui ca Impårat al împåratilor si Domn al Domnilor, împåråtia dreptatii si a pacii  în mileniu, urmata de starea vesnicå – spun toate despre gloria Dumnezeului adevårat si a Omului desavårsit, despre slava personala si oficialå a Domnului Isus Christos, Mântuitorul nostru.





Insusirile nevåzute ale lui Dumnezeu

1 02 2009

                     Insusirile nevazute sau atributele lui Dumnezeu

     

                    Fiinta lui Dumnezeu nu admite definitie dupa criterii omenesti,  Recunoscand, insa “insusirile” sau “atributele” lui Dumnezeu, oamenii, cu deosebire credinciosii, se straduiesc sa descrie acele calitati care Il deosebesc pe Dumnezeu de celelate fiinte. Trebuie sa recunoastem de la inceput, ca omul, chiar cel mai inteligent dintre  ei, este limitat in perceptie si intelegere, si ca, din aceasta pricina, nu va putea, decat in foarte slaba masura sa-L defineasca pe Dumnezeu. Totusi, este limpede ca Scriptura ne ajuta sa-L distingem pe Dumnezeu de celelalte fiinte. Cu ajutorul Scripturii, intelegem ca Dumnezeu are o pozitie unica, are o pozitie suprema in Univers. Biblia nu ne da o definitie a lui Dumnezeu, dar porneste de la adevarul existentei Lui, si ii prezinta insusirile sau atributele in diferite texte si in diferiti termini.  Ce minunat si ce esential sa-L cunosti pe Dumnezeul Bibliei!

                    Vom parcurge cateva texte din Scriptura care ofera concluzii cu privire la Slavitul Dumnezeu, revelat de Cartea Sfanta, cu atributele si lucrarile Lui.

                                  Text                                                                                          Gen. 1: 1  La inceput Dumnezeu a

    creat cerurile si påmântul

    \Concluzie:                                                                                         Dumnezeu este Creatorul, Originatorul universului.

    Text                             

    Iov 11:7-9 Poti tu sa zici ca esti in stare sa patrunzi adancimile lui Dumnezeu, ca poti ajunge la cunoasterea desavarsita a  Celui Atot-Puternic? Cat cerurile-I de inalta! Ce poti face? Mai adanca decat  Locuinta Mortilor. Ce poti stii? Intinderea ei este mai lunga decat pamantul, mai lata decat marea…   

             Concluzie:               

                        Nu poti sa patrunzi adancimile lui Dumnezeu.El  este infinit in putere si in maretie.  Fiinta Lui este peste capacitatea de patrudere a omului. Dumnezeu este transcendent.

                               Text                               

    I                     Iov 36:26     Iata ce mare este Dumneu! Dar noi nu-L  

                          putem pricepe cåci nimeni nu I-a påtruns numårul anilor.

                          Concluzie:  Dumnezeu este infinit în vesnicie, nelimitat în timp.  

                                             El este vesnic.

                          Text

     Iov 37: 5  Dumnezeu tuna cu glasul Lui in chip minunat, face lucruri mari, pe care noi nu le întelegem. 

    Concluzie:    

     Ratiunea lucrarilor lui Dumnezeu depåseste capacitatea de întelegere\

    umanå.

    Text            

    Iov 37:24   Pe Cel Atot Puternic  nu-L putem ajunge,  cåci este mare in tarie. 

    Concluzie       

       Dumnezeu are initiativa in cunoasterea Lui de catre om.

    Text

    Ps. 77:9     Ti-ai croit un drum prin mare, o carare  prin apele cele mari, si nu Ti se mai cunosc urmele .                    Concluzie:.                                                                                                                        

    Dumnezeu lucreaza in chip tainic

     

    Ps. 92: 15   Cat de adanci sunt lucrarile Tale si ce adanci sunt gandurile Tale.                          

     Concluzie   Dumnezeu este demn de lauda si de admiratia celor carora li  Se reveleazå.                                                                                

     Text

    Prov. 25: 2   Slava lui Dumnezeu sta in ascunderea lucrurilor.

    Concluzie        

    Tot ceea ce face Dumnezeu este slåvit, dar El are o slavå de essentå,

    nu una aparentå.

     Text 

    Rom. 11:31-36 O,adancul bogatiei, intelepciunii, si al stiintei lui Dumnezeu.Cat de nepatrunse sunt judecatile Lui si cat de neintelese sunt caile Lui! Si, într-adevår  “cine a cunoscut gândul Domnului sau cine a fost sfåtuitorul Lui?”. Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui så fie gloria în veci! Amin

      Concluzie

    Intelepciunea infinitå a lui Dumnezeu este de nepåtruns.  El este Originatorul, Påstråtorul în existentå Cel vesnic slåvit de tot Binele din Univers; El controleazå si are ultimul cuvânt în Univers.

      

                    In Biblie, termenul teologic “atributele lui Dumnezeu”, are o specificitate remarcabila. La Romani 1:20 este folosita expresia “insusile nevazute ale lui Dumnezeu” iar la 1 Petru 2:9 este folosita alocutiunea “puterile minunate” (sau dupa traduceri mai moderne “virtutile excelente” ale Lui. Este, deci evident ca orice atribut al lui Dumnezeu desemneaza  un aspect al desavarsirilor, al perfectiunii lui Dumnezeu, desigur prezentat la nivelul capacitåtii  umane de întelegere.

                       Cercetatorii Scripturilor, deosebesc  doua categorii de atribute ale lui Dumnezeu: necomunicabile si comunicabile.  O succinta enuntare a unor asemenea attribute poate fi folositoare;

     

           A.  Atribute necomunicabile

    Sunt acele insusiri nevazute ale lui Dumnezeu care ii apartin in exclusivitate lui Dumnezeu  si care sunt inerent specifice Dumnezeirii, naturii divine.  Un om credincios, oricat de avansat in sfintenie sau evlavie, nu poate pretinde sau afirma ca detine asemenea insusiri.

     

    a.      .  Atribut:  Existenta prin Sine Insusi 

              Text:     Ioan 5:26 “Caci dupa cum Tatal are viata in Sine, tot asa a dar si F iului sa aiba viata in Sine.:

              Alte texte: Alte texte:  Isaia 40:18; Ef. 1:5; Apoc, 4:11 Ps 115:3; Ps. 33:11

     Semnificatie: Dumnezeu este absolut independent de orice altceva. Totul in Univers depinde de El.

    b.      ,   Atribut:  Imutabilitatea (vesnic de neschimbat) 

              Text:     I Isaia 41:4  Eu, Domnul, Cel Dintai, Eu Acelas pana in cele din urma veacuri.””.

              Alte texte: Ps. 102:26-27; Evrei 1:11-12; Maleahi 3:6; Evrei 13:

    oan 5:26   Dupa cum Tatal are viata in Sine Insusi, tot asa a dat si Fiului sa aiba viata in Sine Insusi”.

              Semnificatie: Dumnezeu nu Se schimba in Fiinta, Desavarsirile, Scopurile si Fagaduintele Sale. Imutabilitatea nu inseamna imobilitate. Dumnezeul Bibliei este un Dumnezeu viu, activ, intervenind in vietile oamenilor, potrivit planului Sau.

    c.      Atribut: Infinitate (Maretie nesfarsita)

    Text:  Ps. 145:1  “Marimea Lui este nepatrunsa”.

    Alte texte:  1 Imp. 8:27; Ps. 90:2; Ps. 102:12; 1 Tim. 1:17

    Semnificatie: Nimeni si nimic nu-L poate limita pe Dumnezeu: nici spatial, nici timpul, nici relatiile cu Universul,  Infinitatea in timp este Vesnicia. Dumnezeu trece peste orice limitare temporara sau spatiala.

     Din infinitatea lui Dumnezeu, decurg alte trei attribute necomunicabile:

             atotprezenta sau omniprezenta;

             cunoasterea totala sau omnistiinta

             puterea nelimitata, atotputernicia sau omnistinta

     

                      Cå Dumnezeu este atotprezent  intelegem din Psalmul 139:7-12. David scrie: Unde ma voi duce departe de Duhul Tau si unde voi fugi departe de fata ta? Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca voi lua aripile zorilor si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii si acolo mana Ta ma va calauzi si drepta Ta ma va apuca. Daca voi zice: “Cel putin intunerecul ma va acoperi si se va face noapte lumina dimprejurul meu”, iata ca nici intunerecul nu este intunecos pentru Tine si noaptea straluceste ca ziua si intunerecul ca lumina!   Da, Avem un Dumnezeu omnipresent.  El umple cu Fiinta Lui orice parte a spatiului, dar El nu este legat, ca Fiinta de materia sau de câmpul care exista in spatiu.  Omniprezenta lui Dumnezeu nu inseamna identificarea lui Dumnezeu cu universul creat sau, cu “natura”. Dumnezeu este prezent in creatiune cu puterea Sa dar El este prezent nu avand natura creatiei ci propria Lui natura, care nu poate fi accesibila simturilor umane sau chiar celor mai fine instrumente. Este o natura cu totul aparte, mai mult decat natura spirituala: este natura divina, transcendentala.  Atotprezenta lui Dumnezeu nu insemneaza ca El Isi gaseste placerea în ceea ce fac oamenii peste tot sau cu ceea ce face oricine;  Dumnezeu este prezent si in cer si pe pamant, dar este glorificat in ceruri, si priveste cu dezaprobare domnia pacatului in atatea vieti de oameni pe pamant.

                     Dumnezeu gaseste placere in a fi prezent “acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Lui”., Dar, desi prezent, El dezaproba formalismul religios, neprihanirea unita cu sarbatoarea, cultul omului in biserici care se pretind crestine unde se practica falsa inchinare.

                      Cand cosmonautul sovietic Titov s-a intors din misiunea sa in spatial “extra-terestru:, a spus, intr-o conferinta de presa: “Am fost acolo, si nu L-am vazut pe Dumnezeu.”.  Ce marginita este gandirea oamenilor despre Dumnezeu! Credinta Il vede pe Dumnezeu peste tot, pentru ca Biblia, aplicata de Duhul Sfant la inima credinciosului spune acest lucru

                   Se spune ca un tata voia sa fure ceva roade din gradina altcuiva, I-a zis fiului sau:

                                  -Stai la panda si ia aminte sa nu treaca cineva sa ma vada.  S-a dus omul  sa-si infaptuiasa planul, dar cand sa inceapa sa puna in traista roadele, fiul a strigat;

                                  – Tata, tata, te vede cineva,  Tatal a venit grabit catre el:

                                   – Cum? Cine ma vede?

                                   – Dumnezeu te vede, tata!  Este scris:  Totul este gol si descoperit inaintea ochilor Lui”. El este omniprezent, de aceea El vede toate si stie toate.,

               Cunoasterea deplina sau omnistiinta lui Dumnezeu este afirmata in mod explicit in numeroase texte din Cartea Sfanta. Iata, de pilds ce este scris ls Ieremia 23:24:  “Poate cineva sa stea intr-un loc ascuns fara sa-l vad Eu? Nu umplu Eu cerurile si pamantul?   La Evrei 4:13 este redat versetul: “Nicio faptura.nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea Aceluia cu care avem aface..”  Exista corelare intre atotprezenta si atoatestiinta lui Dumnezeu..  Dar este mai mult decat atat: in timp ce persoanele umane cunosc lucrurile dupa producerea lor – pe principiul posterioritatii lor, Dumnezeu cunoaste sfarsitul lucrurilor inainte de a incepe: aceasta pentru ca pentru Dumnezeu nu este trecut, prezent si viitor – pentru El, Cel Vesnic exista o perceptie vesnica a lucrurilor. In atotstiinta Lui, pentru Dumnezeu nu sunt nici pacate, nici planuri ascunse: El stie totul.  Te bucura sau te rusineaza acest lucru?.

     

    Atotputernicia lui Dumnezeu                                          Texte::  Geneza 18:14:  Este oare ceva prea greu pentru Domnul?

     Ieremia  32:17:  Ah, Doamne, Tu ai creat cerurile si pamantul cu puterea Ta cea mare si cu bratul Tau intins: nimic nu este prea greu pentru Tine!”

    Ieremia 32:27: Iata, Eu sunt Domnul Dumnezeul oricarei creaturi, Este, oare, ceva          prea greu pentru Mine?”

    Deuteronom 3:24:  Stapane, Tu ai inceput sa arati slujitorului Tau maretia Ta si mana Ta cea puternica, intrucat, care este dumezeul acela in cer si pe pamant  care sa faca lucrari ca ale Tale si sa aiba putere ca a Ta?”

        Puterea lui Dumnezeu e infinit de mare. Prin Cuvantul Lui au luat fiinta  constelatiile      si galaxiile, au fost create continentele si oceanele, vegetatia, biosfera, umanitatea,       miliardele de ingeri, iar toate acestea nu reprezinta decat o farama din puterea Lui,

        Apoi, ce putere slavita are Dumnezeu sa mantuiasca vesnic si desavarsit pe pacatosi, sa pastreze Universul in existenta si sa “faca totul dupa sfatul voiei Sale          (Ef. 1:11).

    De notat ca atotputernicia si atotstiinta lui Dumnezeu sunt atribute divine necomunicable, dar Dumnezeu, in condescendenta Lui binevoitoare fata  de oameni comnunica unor oameni nu puterea lui nelimitata  si nu stiinta lui absoluta, ci capacitate de a cunoaste si de a lucra, potrivite cu limite si masuri hotarite de Dumnezeul Suveran.

    Dumnezeu comunica oamenilor nu omnistiinta Lui, nici atotputrnicia Lui, ci o parte din cunoasterea Lui, o parte din puterea Lui.  Prin lucrarea si bunavointa lui Dumnezeu, oamenii sunt abilitati de El sa poata avea o masura de stiinta si de putere.

       Cuvantul “putere” implica si notiunea de autoritate.  Sub acest aspect, Dumnezeu are autoritatea suprema, in timp ce oamenii au autoritate limitata in timp si extindere, potrivit cu randuiala Celui ce detine autoritatea suprema, vesnica, absoluta. Autoritatea divina cu caracter suprem, absolut, este atribut necomunicabil, in timp ce autoritatea umana, limitata, cat de cuprinzatoare ar aparea, nu poate fi detinuta, pastrata si exercitata decat cu ingaduinta lui Dumnezeu

     

    B.  Atribute comunicabile

     

    Atribut:  Spiritualitate

    Text:  Ioan 4:24  “Dumnezeu este Duh”

    Semnificatie:   Dumnezeu  nu are insusiri proprii materiei.  Dumnezeu este imaterial, invizibil, fara compozitie, fara extindere. Dumnezeu este sursa vietii spirituale a oamenilor credinciosi

     

    Atribut: Sfintenie

    Text: Isaia 6:3   “Sfant, sfant, sfant este Domnul Ostirilor”.

     Apoc. 4:8; Ps. 22:3; Ioan 17: 11 etc.

    Semnificatie:   Dumnezeu, Creatorul este cu totul distinct, separat de creaturile Sale. El este sfant in revelatia Sa, in harul Sau, in mantuirea Lui, in dreptate Lui, in mania Lui. Dumnezeu nu poate in niciun fel sa aiba partasie cu pacatul, El fiind singura sursa a oricarei excelente morale.  El este desavarsit in a manifesta, voi si pastra excelenta morala si in a o cere de la creaturile Sale. Duhul Sfant comunica oamenilor credinciosi care Il au pe Domnul Isus Cristos ca Mantuitor personal sfintenia ceruta de Dumnezeu, prin Cuvantul Scripturii si prin rodirea in viata individuala a “roadei Duhului” (Gal. 5:22-23), prin virtuti care denota o crestere progresiva in sfintenie.

     

    Atribut: Dreptate

    Text: Ezra  9:15  “Domane, Dumnezeul lui Israel, Tu esti drept”.

     Ps. 119;137; Ps 145:17; Ioan 17: 25; 2 Tim. 4:8; 1 Ioan 2:29; Apoc. 16:3.  etc

    Semnificatie:  Dumnezeu este infinit de drept. In perfectiunea dreptatii Sale, El lucreaza cu creaturile Sale potrivit cerintelor sfinteniei, pe care El, Cel Sfant, le cere de la creaturi. El rasplateste si pedepseste potrivit cu criteriile dragostei si sfinteniei Sale, manifestate in Jertfa de la cruce a Domnului Isus.  In temeiul acestei jertfe, in care Cristos a fost Inlocuitorul pacatosilor care primesc harul lui, Dumnezeu acordå pâcåtosilor o mântuire vesnicå.  Pe cruce, cerintele dreptatii lui Dumnezeu sunt deplin satisfacute si pacatosii care cred in Isus sunt declarati drepti: ei ai au fost indrepatiti prin Cristos.  Ce frumoasa ingemanare a dragostei si dreptatii lui Dumnezeu este revelata de Jertfa de la Golgota!.

     

    Atribut: Suveranitate

    Text: Efeseni 1:11 “Acela care face toate dupa sfatul voiei Sale””.

     Romani 9: 15-18; Isaia 46:10; Psalm 115:5-6: Iov 23: 18.etc.

    Semnificatie:  Dumnezeu controleaza absolut tot ce se petrece in Univers.  El are Autoritatea absoluta, in ceruri si pe pamant. El are ultimul cuvant, in viata indivizilor, in familii, in istorie, in societate, in adunarilr de credinciosi.  Suveranitatea lui Dumnezeu nu se contrapune responsabilitatii umane, deoarece

    Suveranul Absolut este perfect drept iar in esenta Lui este Dragoste.

     

         Un grup de credinciosi a incercat sa formuleze in scurte cuvinte ganduri conceptul biblic al atributelor lui Dumnezeu. Ei au scris:  “Exista un singur Dumnezeu Viu si Adevarat, care este infinit in Fiinta si Desavarsirea Sa, duh de puritate absoluta, invizibil, fara trup, fara madulare componente, fara pasiuni, imutabil, nelimitat de imens, vesnic, de nepatruns,. atotputernic, atotintelept,, de o sfintenie perfecta, deplin liber, avand suprematia universala, care face totul dupa sfatul voiei Sale deplin drepte si neschimbate, spre slava Lui Insusi. Dumnezeu este cu totul plin de dragoste, de har, de indurare, de rabdare, bogat in bunatate si adevar. El iarta nelegiuirea, neascultarea si pacatul, si rasplateste pe cei ce-L cauta cu staruinta.  Dumnezeu este perfect in dreptatea Sa si de temut in judecatile Lui, caci uraste pacatul si nu lasa nicio vina nepedepsita.

         Dumnezeu Isi are intreaga existenta, glorie, indurare si binecuvantare in si de la El, si El Singur Isi este de ajuns Lui Insusi.  El nu are nevoie de nicio faptura pe care a creat-o si nu-Si datoreaza slava creaturlor ci Dumnezeu Isi manifesta propria slava in, prin, catre si peste fapturile Sale.  Numai Dumnezeu este unicul izvor al existentei: “din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile”. El are suveranitatea absoluta peste ele, ca sa lucreze prin ele, sau sa actioneze prin intermediul lor asa cum Ii place Lui. Totul este gol si descoperit inaintea Lui. Cunostinta Lui este infinita, fara gres, independenta de creatura, de aceea, pentru El nimic nu este nici neclar, nici nesigur.  Dumnezeu este desavarsit de sfant in planurile Lui, in lucrarile Lui si in poruncile Lui. El este Cel Caruia – oamenii, ingerii, orice creatura Ii datoreaza inchinare, slujire si ascultare, asa cum Ii pace Lui sa le ceara.

         In Unicul Dumnezeu sunt trei Persoane de aceeasi natura, putere si vesnicie: Dumnezeu-Tatal, Dumnezeu-Fiul si Dumnezeu-Duhul Sfant.   Unicul Dumnezeu n-are inceput: Persoanele care alcatuiesc Treimea Divina sunt sunt deopotriva vesnice: ele sunt fara inceput si fara sfarsit.  Credinciosilor le este scump adevarul ca Domnul Isus Cristos este din vesnicie Fiului lui Dumnezeu. Nu a existat nicio fractiune de timp, plasata in trecut cand Cristos n-a fost Fiul lui Dumnezeu, nicidata cand El nu a existat vesnic, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant.

        Dumnezeu nu comunica oamenilor atributul Lui de Suveran absolut, dar indrituieste cu

    Autoritate, cu aparenta suveranitate limitata pe unii oameni. In toate aceste cazuri, ultimul cuvant il are Dumnezeu. El este in control, este totdeauna si peste toate in control: nu se intampla nimic in Univers fara stirea Lui.

        Serban Constantinescu