Psalmul 16: Adevåratul Levit

15 09 2008

Psalmul 16 este un psalm mesianic,  Cå asa stau lucrurile, întelegen din cuvântarea Apostolului Petru redatâ la Faptele Aposrolilor 2: v. 25-28.  Se pare cå, prin cuvintele scrise de David cu multe secole înainte de venirea în lume a Mântuitorului, a vorbit în chip anicipativ, Insusi Domul Isus

In Ps. 16 Domnul nostru apare ca Adevâratul Levit.  El n-are nicio parte de mostenire dar spune: “Domnul este partea Mea de mostenire”.  In acest fel, Domnul Isus a fost si Inchinåtorul Desåvârsit, Inchinåtorul perfect.  El L-a glorificat pe Dumnezeu cu fiecare portiune a vietii Lui, dar L-a slåvit si prin moartea Lui.  In Jertfa de la Golgota se pot desprinde douå aspecte ale mortii Domnului Isus: El L-a glorificat pe Dumnezeu ca jertfå a arderii de tot când s-a înåltat cåtre Tatål mireasma unei ascultåri depline, a unei ascultåri pânå la moarte, în devotament fatå de voia lui Dumnezeu; al doilea aspect este cå Domnul Isus a murit ca Inlocuitorul påcåtosilor pe cruce.  Apostolul Petru spune: El a purtat påcatele nostre în trupul Såu pe lemn,   De aceea, El este Mântuitorul.

       Psalmul 16 prezintå douå laturi ale comuniunii Domnului nostru atunci când tråia ca om pe påmânt. Comuniunea pe verticalå se referå la legåtura vitalå, neîntreruptå cu Tatål: Eu zic Domnului Tu esti Domnul Meu, Tu esti singura Mea fericire” (v. 2),   Dar partasia Domnului a avut si o componentå orizontalå:  Sfintii care sunt în tarå, oamenii evalviosi sunt toatå plåcerea mea”.   Intersectia vericalului cu orizontalul formeazå crucea, nu un semn magic, miraculor ci simbolul Jertfei de la Golgota, care aduce mântuire si oferå påcåtosilo mântuiti un loc în cer.

     V. 10 spune despre necesitatea Invierii (Cåci nu vei låsa sufletul Meu în locuinta mortilor.  Urmarea Crucii avea så fie Invierea iar învierea era demonstrarea cå Jertfa de la Golgota a fost primitå de Dumnezeu.

Incheierea Psalmului este încurajatoare pentru cretinii adevårati.  Adevåratul Levit face o confesiune mântuitilor Såi:  Inainatea fetei Tale sun bucurii nespuse si desfåtåri vesnice la dreapta Ta  (v. 11).  Acolo este Domnul Isus, acolo vom merge la încheierea zilelor noastre pe pâmânt

Serban Constantinescu 

  

Advertisements




Dulce e viata

14 09 2008

Dulce e viata  (versuri de V. V. Moisescu)

Dulce e viata ca-n ceruri duså,   ca-n ceruri duså,

Chiar pe påmânt,

Acei ce-s mântuiti,    cu Domnu-s fericti:

Dulce e viata chiar pe pΦmânt

 

Slava din urmå ce toti dorit-au

Ce toti dorit-au,  chiar azi avem.

El vinul cel mai bun  pastrat-a pân-acum;

Slava din urmå, char azi avem

 

Vremea se scurge si nu se-ntoarec.

Si nu se-ntoarce iar la  izvor,

Din El ne adåpån si vesnic tineri ståm:

Vremea se scurge iar la izvor,

 

Vesnicå-i nunta cu Domnul Slavei,

Cu Domnul Slavei ve ne-a unit

Acas’ la El mutati, suntem ca El schinbatIi:

Vesnicå-i nunta ce ne-a unit!

 

El ne conduce din slavå-n slavå,

Din slavå-n slavå, din har în har

Izbânzi ne då mereu ne-nvinsul Dumnezeu:

El ne conduce di har în har.

 

Scumpå e flaoraa ce nu se trece,

ce nu se trece smulså de-aci.

In rai, ca sad ceresc, dorintele-i rodesc:

Scumpå e foarea smulså de-aci

 

Fluturu-i liber iesind sin faså, din floare-n floare de vânt e dus.

Sorbind din cer în cer nectar de adevår:

Viata e dulce doar în Isus!

      (1928,  Cântårile Betaniei(