Maturitatea Spiritualå (Efeseni 4:12-15).

26 06 2008

….pentru desåvârsirea sfintilor, în vederea lucrårii de slujire,, pentru zidirea trupului lui Cristos, pânå vom ajunge toti la unirea credintei si a cunostintei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare. la înåltimea staturii plinåtåtii lui Cristos; ca så nu mai fim copii, plutind încoace si încolo, purtati de orice vânt de învåtåturå prin viclemia oamenilor si prin siretenia lor în mijlocele de amågire: ci credinciosi adevårului în dragoste, så crestm în toate privintele,  ca så  ajungem la Cel ce este Capul: Cristos.” 

Texrtul ciatat din Efeseni 4, vorbeste despre maturizarea spiritualå.   Biblia învatå cå viata crestinå este o viatå de crestere spiritualå.  Stagnarea denotå fie lipsa vietii, fie boalå spiritualå.  In viata crestinilor existå diferite stadii de crestere.  Conditia de copil reprezintå o conditie fiziologicå normalå, numai pentru cei nåscuti de curånd.  In epistola 1 Ioan sunt specificate trei stadii de crestere: copii, tineri si pårinti.  Un copil al lui Dumnezeu care experimenteazå o viatå duhovniceascå normalå, creste;  Imaturitatea spiritualâ prelungitå reprezintå o conditie patologicå.

       Dar care sunt mijloacele de crestere ale credinciosilor?  Sunt mijloace folosite în viata lor personalå.  Dupå cum în viata fizicå crestem hrånindu-ne. sorbind aer curat si fåcând exerctii fizice, tot asa, crestem atunci când ne hrånim cu Cuvântul Scripturii, cånd respiråm aerul curat al dragostei lui Dumnezeu de la Golgota. cånd lucråm cu rugåciune ca så facem voia lui Dumnezeu.  Dar, afarå de viata personalå, cresterea este asiguiratå de vietuirea împreunå a credinciosilor, în manifestarea vitalitåtii bisericilor sau a adunårilor locale: centraliatea Domnului Isus Cristos, autoritatea Scripturii, lucratea Duhului Sfânt în viata unei adunåri locale. supunerea reciprocå a credinciosilor unii fatå de altii, iatå mijloace si conditii prin care credinciosii pot creste.

      Cum se måsoarå maturizarea? V. 13 foloseste expresia “pânå veti ajunge toti la starea de om mare. la înåltimea plinåtåtii lui Cristos”. Cresterea spiritualå este crestere în asemånarea cu Domnul Isus Cristos.”   Doctrina care uneste pe credinciosi este învåtåtura deplinei suficiente a lui Cristos, în  viata personalå si în viata comunitåtii sfinte în care ne-a pus Dumnezeu

      V. 15 devåluie coordonatele vietii de crestere a credinciosului,  a unei biserici locale: “ci credinciosi adevårului, în dragoste, så crestem în toate privintele”.   Putem distinge trei coordoante:  Credinciosi = fiind practicanti ai credintei (ai acele credinte a cårei Cåpetenie si Desåvårsire este Domnul Isus Cristos (Evrei 12:2);  adevårul – nu este teorie despre adevår, ci este Adevårul – Cristos, aflat, crezut, tråit si vestit;  dragostea care caracterizeazå cresterea spiritualå este dragostea Lui, care genereazå, activeazå si promoveazå dragostea noastrå.  Ea ne face sâ cântåm: “M-a biruit, Isuse-a Ta iubire    Acuma poti cu orice så må legi!”.

       Dar cum  este cresterea spiritualå potrivit chipului slåvit al lui Cristos?

Este o crestere echilibratå, dezvåluind frumusetea caracterului crestin.  Este o crestere activå  pentru cå, un caracter crestin nu este doar frumos ci si harnic:  harnic în adoraea lui Dumnezeu, harnic în slujirea lui Dumnezeu si afratilor sî în vestirea evangheliei la cei nemântuiti, harnic în cea mai aleaså pårtåsie: cu Intreit Unicul Dumnezeu, cu credincisii care Il iubesc pe Domnul Isus Cristos.

Serban Constantinescu