8. Practica Memorialului

7 01 2008

8.      Practica Memorialului 1.     Participantii la memorialIntelegem prin “participant” nu pe aceea care doar assistå la desfasurarea strângerii laolatå, ci pe aceea care se alaturå credinciosilor care iau din pâinea care se frange si din vin, care sunt semne ale amintirii rastignirii Domnului Isus Cristos.  Noul Testament indreptateste sa ia parte la Cina Domnului numai o categorie de credinciosi: credinciosii în Domnul Isus, care sunt curati sub aspect doctrinar, moral si relational.        Asa ne invatå Noul Testament cå au procedat primii crestim.  La Fapte 20:7: “Inziua dintâi a saptamânii eram adunato laolaltå ca så frângem pâinea.”  Era prezent si Apostolul Pavel.  Când Mântuitorul a instituit Cina Domnului, erau prezenti numai ucenicii.  La Fapte 2:42 se spune despre ucenicii care “primiserå propovaduirea lui Petru cå “ei staruiau în invatattura apostolilor, în legatura frateascå, în frangerea pâinii si în rugåciuni.”   a.  Cei ce iau parte la frangerea painii trebuie sa fie cu adevarat mântuiti, sa fie cu adevarat crestini.  Credinciosilor din Corint, carora Pavel le-a expus doctrina despre drangerea painii, primita direct de la Domnul Isus, Apostolul le face aceasta catacterizare: “sfintiti în Cristos Isus,chemati sa fie sfinti….chemând Numele lui Isus, Domnul lor si al nostru ( 1 Corinteni 1:1-2).  In aceeasi epistola, la cap. 6:11,  Apostolul le scrie:  “ati fost spålati, ati fost sfintiti, ati fost socotiti neprihaniti, in Numele Domnului Isus Cristos si prin Duhul Dumnezeului nostru”.    Doua semne caracterizeazå pe cei cu adevarat mantuiti prin harul lui Dumnezeu:        Ei sunt pecetluiti cu Duhul Sfant.  La 1 Corinteni 6:19 se spune limpede: “Nu stiti cå trupul vostru este Templul Dugului Sfant care locuietse in voi si pa cera L-ati primit de la Dumnezeu. Si ca voi nu mai sunteti ai vostri.”  Cei pecetluiti cu Duhul Sfant sunt purtatori ai roadei Duhului Sfant, despre care se vorbeste la Galateni 5:22 “Roada Duhului, dimpotriva, este dragostea, bucuria, pacea, indelunga rabdare, bunatatea, facerea de bine, credinciosia, blandetea, infranare poftelor,”        Cei cu adevat mantuiti asculta de Cuvantul lui Dumnezeu.  Pentru ei sunt petioase cele spuse de Psalmul 119:105 “Cuvântul Tau este o candla pentru picioarele mele si o lumina pe cararea mea.”  Scrpitura, inteleasa si aplicata la inima credinciosului prin Duhul Sfânt are deplinå aitoritate in viata unui credincios.  Când a vorbit Biblia, orice comentariu contradictoriu este de prisos!  Nici traditii, nici obiceiuri, nici opinii nu-si au locul acolo unde a vorbit Dumnezeu prin Cuvântul Sau.b.      Cei ce participå la frangerea pâinii sunt chemati sa se caracterizeze prin puritate doctrinarå.Traim o vreme de foarte largå si extinsa confuzie doctrinarå. Desprea aceastå vreme vorbeste Ap. Pavel în 2 Timotei 4:3-4:  Caci va veni vremea când oameni nu vor putea sa sufere invatatura sanatoasa  ci îi vor gadila urechile sa auda lucruri placute si isi vor da invatatori dupa poftele lor. Isi vor intoarce urechea de la adevar si se vor îndrepta spre istorisiri imaginare.” Ce important så pastram învåtåtura Scripturii si så tinem la ea cu toatå scumpatatea!  La 2 Ioan 9-10 este scris: “Oricine o ia inainte si nu ramâne în învåtåtura lui Cristos, n-are pe Dumnezeu,”Cu alte cuvinte, purtatorii de doctrine ant-scripturistice nu se califica sa participa pa frangerea painii.    Vom enumera câteva învataturi de baza ale Scripturii care fac parte din ABC-ul credintei crestine:· Deplina suficienta a Scripturii, Cuvntul in intregime inspirat al lui Dumnezeu, pentru viata credinciosului, a familei crestine si a bisericilor crestine (2 Timotei 2:15-17);· Absoluta Dumnezeire si Umanitatea perfect sfanta a Domnului Isus Cristos, Cel care n-a cunoscut pacatul, fiind în intregim placut lui Dumnezeu (1 Timotei 3:16; Coloseni 1:13-30; Ioan 1:1-14)· Mantuirea deplina în temeiul Jertfei de la Cruce a Domnului Isus, Inlocuitorul pe Cruce al pâcâtosilor, prin credinta, prin harul infinit al lui Dumnezeu (Romani 3:24-26; 1 Corinteni 15:1-8;· Venirea din nou a Domnului Isus, fericirea vesnicå a credinciosilor in Paradis cu El si pedeapsa vesnica a necredinciosilor in iad.(Ioan 3:16 Apocalipsa 21:8, Filipeni 3:20).    

c.       Cei chemati sa participe la frangerea painii sunt chemai sa traiasca o viata de puritate morala si relationala.

Cercetarea de sine trebuie sa sesizeze pacate cu gândul, pacate infaptuite, lucrari pacatoase, conflicte. De altfel, la 1 Corinteni 5:11 Pavel îndeamn|a: “V-am scris ca sa n-aveti niciun fel de legaturi cu vreunul, care macar ca iasi zice “frate” totusi este curvar, sau lacom de bani, sau închinator la idoli, sau defaiamtor, sau betiv sau hraparet; cu un astfel de om nu trebuie nici sa mâncati!”  Se pare ca aici se presupune interventia disciplinarå a celor care, potrivit Cuvantului lui Dumnezeu au raspunderea bunului mers al lucrarii într-o biserica,  In mod similar trebuie abordata si problema “relatiilor fratesti”.  Un caz particular poate fi cel al relatiilor de amicitie fata de cei ce impartasesc doctrine false cu privire la invatatturi fundamentale ale crestinsmului.  Disciplina intr-o comunitae crestina necesita discernamânt, de aceea ea trebuie aplicata sub calauzirea Duhului Sfant.  2.   Cine desfasoara serviciileStrangerea laolalta pentru frangerea painii este un foarte nimerit prilej de practicare a preotiei generale a credinciosilor.  Memorialul de amintire a mortii Domnului pana ve veni El, nu este numai opera unui grup select de credincios ci devine a o forma colectiva de închinare, de adorare, în care fiecare credincios îsi are contributia Sa. Fiecare particpant, barbat sau femei este un particpant viu, activ la aceasta închinare memoriala-colectiva.  Unii se manifesta public, altii particpa în duhul, oricum, toti isi aduc contributia. Aceasta participare de obste este frumos formulata de Ap. Pavel la 1 Cor, 14:26: “Ce este de fåcut atunci, fratilor? Cand va adunati laoalata, daca unul are o cantare, altul o invatatura, altul o descoperire….toate s se faca spre zidirea sufleteasca,”  In specificul “cinei Domnulu” – totul sa se faca spre amintirea Mantuitorului si spre zidirea sufleteasca pe care o aduce acesta amintire.  La frangerea painii, nu trebuie sa fie “specialisti” în alegerea cântarilor sau a textelor scrpturale care citesc.  Toate însa trebuie sa fie ezate pe subiectul memorialului: vestirea mortii Domnului, pana va veni El.  Alte texte sunt care contin mustrari, indemnuri personale, critici aunt potrivite pentru strangeri laolaltå destinate edificarii sau cercetarii “la rând” ale sfintelor Scripturi.”   Daca biserica locala are un grup de prezbiteri sau un comitet de conducere, interventia unei persoane desemnate de a super-visa desfasurea adunarii sa se facå fara a se ignora faptul ca Domnul Isus Cristos este capul Adunarii, air persoanele angajate in super-vizare sunt agenti prin care lucreaza Cristos, in masura în care oamenii sa pastreaza in dependenta de El.
  Sa retinem: adunarea de frangerea pâinii poate fi un prilej potrivit de manifestare a preotiei generale a credinciosilor.
   3.   Locul de desfasurare

      Intreit Unicul Dumnezeu este omni-prezent (Psalmul 139:7-12) iar Domnul Isus a spus ca “acolo unde sunt doi sau trei adunati in Numele Lui, este si El prezent in mijlocul lor.” (Matei 18:20).

    Din punctual de vedere al lui Dumnezeu orice loc este accesibil pentru cina Domnului.  Este insemnat sa deosebim si care ar fi putut fi motivatiile umane pentru alegerea unui anume loc. Biblia nu mentionaza despre cladiri monumentale, ca de pilda despre catedrale special destinate pentru frangerea painii, nici despre impresionante cådiri arhitectonice, dar istoria crestinismului spune despre cataccombe în care se adunau crestinii din primele secole pentru cina Domnului.  Chair si recent, memoriile din închosoare ale lui Richard Wurmbarnd si Niculae Steinbach citeaza momente pline de tensiune, în care crestinii, în inchisorile regimului ateu luau impreuna cina Domnului,  Toat astfel, cu peste 70 de ani in urma, credinciosi evanghelici musceleni se întalneau la meizul noptii intr-o padure din munti ca sa poata lua in libertate cina Domnului.  In prezent, în cele mai multe cazuri cina se ia ìn locasuri, destinate serviciilor religioase ale unor biserici locale.4.   Timpul desfasurarii

In general, exista un consens general evanghelic ca Cina Domnului sa de parznuiasca dumineca, asa cum citin ca s-a facut la Fapte 20,  Cei mai multi crestini evanghlici considera potrivit sa ia cina dumineca dimineata, sub motiv ca sarbatorirea duminicii este cel mai indicat sa înceapå cu Cina Domnului. Alti credinciosi considera ca din moment ce Mantuitorul a insituit cina seara, este potrivit ca si crestinii sa urmeze exemplul Mantuitorului.  Credinciosul Tudor Popescu spunea însa: “Nu întåmplator nu avem o îndrumare în aceasta prvinta.  Fiecare biserica locala este libera sa aleaga timpul cel mai potrivit, convenabil credinciosilor din acea adunate

 9.      Concluzii cu privire la Cina Domnuluia.   Cina Domnului este un loc de ascultare cu bucurie a credincioslor unii de altii;b.  Cina Domnului este loc al exprimarii unitatii credinciosilor;

c.   Ea este un loc de practicare a simplicitatii Scripturii;

d.   Cina Domnului este un loc de recunostere practica a lui Cristos ca Domn

e.   Cina Domnului este un mijloc de prgatire a inimii ìn sfintenie.

f.     Cina Domnului este un loc de practicare a preotiei generale a credinciosilor.

g.   Cina Domnului este un loc de asculatre, de memorial si de adora.

h.   Cina Domnului sensibilizeaza discernamântul spiritual.

i.      Cina Domnului este anticiparea plina de bucurie a faptului ca “El vine iar!”

                      El vine iar. El vine iar…                      Copii si Lui ce-L astepati,                      Cantati, nu planget, o, cântati:                      Sa sfarme-al mortii stravilar,                      El ine iar!        SC