Pentru mine a tråi este Cristos

15 06 2007

Pentru mine, a tråi este Cristos

 “Cåci prntru mine, a tråi este Cristos si a muri este un câstig” (Filipeni 1:21). 1.      Introducere

   Aceste cuvinte se gåsesc în scrisoarea adresatå de Apostolul Pavel cåtre credinciosii din Filipi, scriså, probabil. în anul 59 d. Cristos, cånd era întemnitat pentru credinta si credinciosia lui în Domnul Isus Cristos.

   Epistola cåtre Filipeni este numitå de multi interpretatori ai Scripturilor “epistola bucuriei”sau “epistola experientei crestine”. Så scrii o epistolå a bucuriei crestine care stråbate mileniile cånd esti în închisoare, este un lucru neobosnuit; totusi, pentru un crestin så treacå cu bucurie prin dificultåtile vietii de pe pâmânt, este un lucru normal.  De ce? Pentru cei ce-L au pe Domnul Isus Cristos ca Mântuitor si Domn al lor, Isus este izvorul bucuriei: o bucurie care nu depinde nici de oameni, nici de circumstante si care este caracterizatå la 1 Petru 1:8 ca fiind “negråitå si strålucitå”.    “Pentru mine, a tråi este Cristos”, exprimå un adevår esential al vietii crestine, si anume acela cå miezul sau continutul vietii crestine este Persona si lucrarea Domnului Isus Cristos.       Existå påreri false despre viata crestinå, despre viata de credintå: viata crestinå nu este o sumå de reguli, de practici sau de ceremonii religioase, ci viata crestinâ însemneazå o experientå personalå cu Domnul Isus Cristos.2.                  Cristos, Originatorul Vietii                                                  La Ioan 1:4 se spune: “In El era viata si viata era lumina oamenilor”, iar la Coloseni 1:16 se spune cå “prin El (Cristos) au fost fåcute toate lucrurile care sunt în ceruri si pe pâmânt.”Viata aceasta, så-i zicem fizicå,  sub formele ei variate care se manifestå în naturå, este de neconceput fårå Creatorul, fårå Dåtåtorul vietii.  Este o frumoaså poezie crestinâ scrisâ de sensibilul poet Costache Ioanid si cåreia, fratele Niculitå Moldoveanu, psalmistul României, i-a dedicat o melodie impresionantå.  Poezia este intitulatå “Ce-ar fi fåptura-mi fårå Tine?”  Iatå câteva versuri din aceastå poezie-cântec:     Ce-ar fi fåptura-mi fårå Tine,    Mântuitorul meu slåvit,    Ce-as fi de n-ai fi Tu în mine,    Cu harul Tåu nemårginit?    As fi un bulgåre de ghiatå,    Un chip de humå fårå viatå,    O stâncå-nvåluitå-n ceatå,    Si-o noapte fårå dimineatå.”Cineva spunea cå o asemenea exprimare este aplicabilå nu numai pentru fåpturile umane ci si pentru orice vietuitoare de pe påmânt: pentru alge, pentru firicele de iarbå, pentru plantele uriase si pentru flori, ca si pentru vasta varietate de vietuitoare din regnului animal.  Toate existå si sunt påstrate în existentå prin Domnul Isus Cristos.    Biochimistul german Willstatter, care a trait în secolul al 19-lea, spunea cå substanta numitå clorofila este “cel mai minunat produs al naturii”.  De ce?  Folosind energia luminoaså, apa si bioxidul de carbon, prin procesul de “asimilatie clorofilianå” sunt sintetizate în chip miraculous atåtea substante organice naturale, specifice regnului vegetal,  Stiinta a adaugat la aceastå observatie a savantului, un fapt semnificativ.  Aceastå substantå are formula structurala care desemneazå o cruce, formatå din patru  substructuri ciclopentanice, asezate la un unghi de 90 grade si unite între ele printr-un “nucleu” metalic.  Dumnezeu a pus semnul crucii (simbol al Persoanei si lucrårii lui Cristos) ca så desemneze cel mai minunat produs existent în lumea vegetalå.  Fårå Cristosul Creator, fårå lucrarea Lui, vesnicå nu este viatå: despre asta spune  minunata “coincidentå” stiintificå descriså aici.    Dar lucrurile nu se opresc aici.  In regnul animal, “substanta cea mai minunatå” este hemoglogina, care are rol esential în procesele de respiratie celularå, mediate de sânge.  Dar hemoglobina are formula structuralå similarå clorofilei (tot patru formatii ciclopentanice dispuse ìn cruce, legat de un nucleu de fier).   Din nou Crucea, adicå Persoana si lucrarea lui Cristos este inscriså în mod esential in structura “celei mai minunate substante din regnul animal”.  Desigur, cele douå exemplificåri au caracter adiacent.  Esentialå este mårturia Bibliei, a Sfintei Scripturi.  El tine toate lucrurile cu Cuvântul puterii Lui” se    spune la Evrei 1:3.     Este deosebit de însemnat så-L stim pe Domnul Isus Cristos drept Creator al vietii, cåci în felul acesta întelegem cå tot ce avem si tot ce suntem îi datoråm Lui.  Si, totodatå, Ii suntem râspunzåtori de felul cum folosim ce avem si ceea ce suntem: cum folosim gândirea, mintea, mådularele trupului, talentele si abilitåtile noastre: vom da socotealå cu privire la felul cum le-am folosit.    In concluzie, Domnul Isus este Originatorul vietii: El a creat viata, El mentine în existentå viata, de aceea suntem råspunzåtori înaintea Lui, înaintea lui Dumnezeu,3.      Viata vesnicå, viata spiritualå-doar ìn Cristos.

Dacå viata fizicâ îsi are obârsia în Cristos, atunci, cu atâta mai mult, viata vesnicå a credinciosului, viata lui spiritualå, duhovniceascå, vine în exclusivitate tot de la El.

    O remarcâ, mai întåi cu privire la v. 21.  Versetul începe cu expresia: pentru mine a trâi este Cristos. Cuvintele “ pentru mine” conduc la gândul cå viata spiritualå  are caracter personal, individual.  Orisicine, pentru a primi viata spiritualâ prin Cristos are nevoie de o întâlnire personalå cu Domnul Isus Cristos.a.         Intålnirea personalå cu Domnul Isus    Aceastå întâlnire este cel mai însemnat eveniment pe care îl poate experimenta o fiintå umanå, în timpul cålåtoriei sale pe pâmânt.  Spunem cu toatå seriozitatea: dacå cineva (bårbat sau femeie) trece prin viata aceasta si nu L-a  întâlnit pe Domnul Isus Cristos, si-a ratat viata!  Dar va întreba cineva: Cum se poate produce o asemenea întâlnire, când Domnul Isus a trait pe pâmânt cu mii de ani în urmå, a fost råstignit si acum este înåltat la cer? Råspuns:  In marea Lui bunåvointå fatå de noi, avem la îndemânå, låsat de Dumnezeu, un mesaj divin: Biblia, care este Cuvântul lui Dumnezeu.  Din Cartea Sfântâ întelegem cå prin credinta în Domnul Isus se produce acea întâlnire personalå între Domnul Isus si omul pâcåtos.  Dar unde este locul acestei întâlniri? Locul     întålnirii este la Golgota, acolo unde Domnul Isus a stat råstignit pe cruce, ca så facå ispåsire pentru påcatele mele si pentru påcatele Dumneavostrå.  La Isaia 53 se spune: “Dar El stråpuns pentru påcatele noaster, zdrobit pentru fârâdelegile noastre; pedeapsa care ne då pacea a cåzut peste El si prin rånile Lui suntem tåmåduiti (v. 5).  Când luåm adresa personalå a textului, întelegen cå “El era stråpuns pentru påcateme mele, zdrobit pentru fårådelegime mele”, cå pedeapsa care îmi då mie pacea  a cåzut peste El si prin rânile Lui, eu sunt tåmåduit.”  Poti tu så aplici la Persoana 1-a singular textul de la Isaia 53:5?  Cine poate face acest lucru, a luat prin credintå adevårul cå Domnul Isus este Mântuitorul påcåtosilor: aceasta ìnsemneazå întâlnirea de la crucea Golgotei cu Mântuitorul.  Acesta este începutul vietii spirituale, începutul unei vieti în care pentru cineva “a tråi este Cristos”.b.        Umblarea cu Domnul Isus Intâi este întâlnirea cu Domnul Isus apoi urmeazå umblarea cu El.  Umblarea cu El însemneazâ cå orice drum în viata mea så fie fâcut cu El.  Cu alte cuvinte: niciun pas fårå Isus! Inseamnå så nu fiu fårå Isus, si så nu må duc nicåieri fårå El.  Ce adesea, oameni care se pretind credinciosi fac pasi departe de Isus, afirmându-se, totusi, “credinciosi cu vechime” dar negligând aceastå tråsåturå îndemnatå a vietii cresine: umblarea cu Isus.  Så stim bine: viata de credintå nu se numårå prin vechime vârstei ci prin calitatea si continuitatea umblårii cu Domnul Isus.  In umblarea cu Mântuitorul, El este oricånd la dreapta noastrå ca så ne apere, oricând înintea noastrå ca så ne arate drumul, oricånd în urma noastrå, ca så ne fereascå de atacurile pe furis ale Vråjmasului.  Ce valoare practicå poate aavea acest deziderat: NICIUN PAS FARA ISUS!  Aici, atentie: nu este vorba numai de pasi importanti, de pasi ai deciziilor supreme, ci si de pasi mårunti.  De ce? Celui care  nu este obisnuit så facå pasii mårunti ai vietii cu Isus, nu-i va fi la îndemânâ så facå pasii mari, însemnati cu El!  La Cântarea Cântårilor 2:15 este scris:  “Prindeti vulpile, vulpile mici, care stricå viile ìn floare”.

  Un tânår s-a întors la Dumnezeu si a înteles cå dupå întâlnirea cu Isus El este chemat så umble pas cu pas cu Domnul lui.  Când a fost invitat la un chef cu fostii prieteni, el a spus: Vin, dar am så stau atât cât va sta si Bunul meu Prieten cu mine.  Si, intr-adevår, când atmosfera chefului se incinsese, tânårul le-a spus: Prietenul meu îmi spune så plec.

         Cum? Care prieten?

         Prietenul meu, totdeauna si în orice loc cu mine, este Domnul Isus Cristos.  Doresc så umblu cu El clipå de clipå.

c.        Pårtåsia cu Domnul Isus Cristos sau comuniunea cu El. A fi în pårtåsie sau în comuniune cu Domnul Isus Cristos, înseamnå så fi mereu, mereu legat de El.  Pårtåsia înseamnå primirea gândurilor Lui prin Cuvântul Scripturiii, golirea inmii noastre înaintea Lui prin rugåciune, så ai inima ståpânitå de pacea Lui.  Un loc din Cântarea Cântårilor defineste frumos si cuprinzåtor ce înseamnå “pårtåsia”.  Textul este: “Cu asa drag stau la umbra Lui”.   Cu asa drag” spune despre douå inimi, legate una de alta: inima Domnului nostru si inima credinciosului.  Psalmul 91, pe de altå parte exemplificå pårtåsia Domnului Isus cu Tatål cu versetul de la început: “Cel ce stå sub ocrotirea Celui PreInalt si Se odihneste la umbra Celui Atotpupernic, zice despre Domnul El este locul Meu de scåpare si cetåtuia Mea” (v. 1-2).  Pentru ca cineva så se odihneascå la umbra Dumnezeului Atotputernic, înseamnå så fie foarte aproape de El.  “Apropierea si odihnirea” spun despre desfåtarea spiritualå dintre Persoanele Treimii Divine, la care sunt asociati prin pårtåsie credinciosii în Domnul Isus.  Pårtåsia este o legåturå scumpå, dar în acelas timp sensibilå.  Påcatul activ, neosândit si nepåråsit, poate afecta pårtâsia credinciosului cu Domnul Isus.  Religiozitatea  fårå pårtåsie cu Tatål si cu Fiul poate însemna “o formå de evalvie” care tågåduiete puterea sfintitoare a legåturii vii cu Mântuitorul.  Alåturi de pårtåsia individualå, personala a credinciosului cu Cristos, la Masa Domnului este pårtåsia ca Biserica, intemeiatå pe lucrarea Jertfei de la Cruce si pe unitatea în Cristos a celor råscumpårati, în cercetare se sine si în curåtia vietii.d.        Cristos continutul vietii de relatii a crestinuluiCredinciosul nu este fåcut så trâiascå singur, izolat. El nu este chemat så se izoleze în schituri sau în clådiri congregationale, ci credinciosul este fåcut så tråiascå în mijlocul familiilor, al fratilor, al oamenilor din jur, Continutul vietii de relatii a credinciosilor este Domnul Isus Cristos.Este corelatie dintre stare familiilor si starea adunårilor,  Adunårile cu familii sånåtoase cresc si înfloresc, iar famillile se maturizeazå în Domnul.In Cristos si prin Cristos capåtå continut si relatiile fråtesti, bazate pe dragoste, pe bucuria credinciosilor unii de altii.  Dacå ne privim prin Domnul Isus, eu recunosc în fratele meu pe “fratele  pentru care a murit Cristos”; dacå ne privim unii pe altii în chip firesc va trebui så recunoastem unii la altii defecte.Fratele Teodor Popescu citea cu familia acel text din Scriptura care dådea îndemnul: “Fiecare så socoteacå pe altul mai presus decåt pe sine însusi!”  Fiul dumnealui cel mai mare a pus o întrebare:         Tatå, eu nu înteleg acest lucru.  Când vezi limpede câ altul nu-ti este superior, cum så-l poti privi ca fiindu-ti superior tie ìnsusti? Fratele TP a råspuns:             Dacå privesc lucrarea pe care a fâcut-o harul lui Dumnezeu ìn viata lui, dacå-l privesc pe fratele ca pe un obiect scump al harului lui Dumnezeu, atunci våd pe frati prin måretia harului lui Dumnezeu si asfel pot så-i våd chiar mai presus de mine însumi.   Suntem chemati så-i privim pe frati prin Domnul Isus  si prin lucrarea harului care face din påcåtosi pierduti, monumente ale dragostei divine                     e.  Acaså, la Domnul: la CristosVersetul 21 se referå nu numai la “a tråi” ci si la “a muri”.  Pentru cei pentru care a tråi este Cristos, a muri este un câstig.  De ce asta?  Pentru câ moartea înlocuieste conditia noastrå temporarå cu conditia noastrå vesnicñ: intråm în prezenta aevea a Mântuitorului nostru, a Domnului nostru.  Acest lucru este valabil numai pentru aceia care Il au pe Cristos ca Mântuitor personal.  Pentru ei, cerul, Pardisul lui Dumnezeu este locul vesniciei fericite, alåturi de Isus – Mântuitorul, de sfintii proslåviti, de iubitii nostri care au plecat mai înainte.  Viitorul omului credincios este Cristos, Cei ce cred în Domnul Isus merg în cer, cei ce nu cred în El råmân în påcate, mor în påcate si merg în iad    4.  Incheiere              “Pentru mine a tråi este Cristos si a muri este un câstig” este un text foarte cuprinzåtor.  El spune despre un continut fericit al vietii si despre o încheiere fericitå a vietii.  Secretul fericirii este Cristos.  Mântuirea crestinului cuprinde trecutul, prezentul si viitorul omului.  Cine Il are pe Cristos are viata vesnicå, are un loc pregåtit în Paradisul lui Dumnezeu, are nådejde, sigurantå, are bucurie negråitå si strålucitå. De aceea, voi, credinciosi ìn Domnul Isus, råmâneti cu El; iar voi cititori sau ascultåtori ai acestor rânduri care n-ati venit la Domnul, sunteti invitati så veniti acum la Domnul Isus, Mântuitorul påcåtosilor!

Advertisements

Actions

Information

One response

25 06 2007
Daniel Barbulescu

Suntem foarte multumitori lui Dumnezeu pentru toti fratii care studiaza Cuvantul Sau Sfant, pentru a impartasi si altora din minunile si margaritarele ascunse in acest Cuvant Sfant.

Dorim si ne rugam ca El, Tatal Slavei, sa imputerniceasca prin Duhul Sfant mai departe pe toti cei care vestesc vestea buna a harului Sau, pe toti slujitorii Adunarii Trupului Domnului Christos, pentru ca fiecare madular sa fie intarit, reinnoit si plin de putere.

Multe salutari din Germania,

Cristina si Daniel Barbulescu ( curand, cu ajutorul Sau, impreuna cu Joschua )

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s




%d bloggers like this: